Dacă din punct de vedere cultural jurnalismul continuă să manifeste o preocupare preponderentă pentru prezent și ceea ce se întâmplă acum, acest aspect pare să se schimbe cu fiecare zi – numeroase cercetări susțin ideea că un conținut modern de știri, deși cu siguranță subliniază prezentul, este un amestec de trecut, prezent și viitor.
Un studiu al conținutului de știri de la New York Times și Los Angeles Times a constatat că mai mult de un sfert din materialele de presă s-au referit la „viitorul mediu”, un orizont de timp între aproximativ două zile și la șase luni. Anticipând impactul și încadrând problemele incipiente, jurnaliștii sunt deja implicați în pregătirea scenei pentru gândirea viitoare a cititorilor lor. Acesta este jurnalismul de predicție, care îi ajută pe profesioniștii media să înainteze spre mai multă rigurozitate și să ofere o abordare bazată pe dovezi, pe date și metode de calcul.
Fie că este despre cine va câștiga viitoarele alegeri, cum se va desfășura o pandemie viitoare sau din ce poate fi alcătuit prânzul, oamenii sunt programați din punct de vedere cognitiv să se gândească și să știe despre viitor. Jurnalismul de predicție este un gen axat pe generarea de previziuni bazate pe dovezi care pot ajuta la satisfacerea acestei nevoi. „Jurnalismul de predicție este definit ca încorporarea de informații tip previziune sau alte estimări în procesele de producție de știri (de exemplu, raportare, publicare, distribuție), prin utilizarea tehnicilor de învățare automată și simulare. Jurnalismul predictiv poate aduce valoare în mai multe dimensiuni, inclusiv prin comunicarea predicțiilor și explicațiile sistemelor complexe; facilitarea analizei, gândirii și criticii, informarea acoperirii știrilor prin orientarea raportării, ajutând la găsirea unghiurilor sau servind drept bază pentru interpretarea analitică”, scrie Nicholas Diakopoulos, expert în jurnalismul de date, cu o vastă experiență de colaborator al BBC, The Atlantic, Wall Street Journal sau Washington Post, în lucrarea „Predictive journalism: On the role of computational prospection in news media”.
Jurnalismul de predicție este frecvent prezentat interactiv și aproape întotdeauna include o formă de vizualizare a datelor. Prezentările de predicții sunt adesea însoțite de informații de transparență, pentru a ajuta la validarea metodelor și ipotezelor, arată raportul publicat de cjr.org.
„Pandemia de coronavirus a fost – și poate va fi întotdeauna – evenimentul definitoriu al vieții noastre. Mass-media au servit într-un rol fundamental prospectiv și au făcut-o, cel puțin parțial, folosind modele computaționale bazate pe date pentru a face predicții. De exemplu, vizualizarea timpurie de către New York Times a cazurilor de COVID și a numărului de decese, care a permis cititorilor să exploreze impacturile potențiale ale diferitelor intervenții politice sau, mai târziu, proiecția ratelor de vaccinare în SUA și în state. Jurnalismul s-a concentrat pe generarea de informații de predicţie, cum ar fi prognozele, folosind metode precum învățarea automată și simularea pe computer”, arată Diakopoulos.
Multe tehnici de calcul sunt acum utilizate pe scară largă în organizațiile de știri pentru orice, de la a anticipa cine se va abona până la estimarea celei mai bune versiuni a unui titlu. Dar, dincolo de toate acestea, jurnalismul de predicție are o etică legată inexorabil de aceleași repere dintotdeauna ale jurnalismului profesionist și responsabil: acuratețe, verificare, independență și transparență.