default-logo

Pulsul filialelor

   „Noi suntem presa culturală”. Ofensiva de primăvară

Sub deviza „Să facem Unirea fără politicieni”, în iunie 2015 a avut loc, la Curtea de Argeș, prima ediție a manifestării Podul de reviste, un pod al „frăției româno-române”, ce a confirmat ideea (generoasă!) că atunci când revistele au o direcție bună, pot suplini inclusiv slăbiciunile și inconsecvențele politicienilor. Inițiativa comună a matematicianului-academician Gheorghe Păun, directorul-fondator al publicației Curtea de la Argeș, și a poetului și luptătorului naționalist Nicolae Dabija, ctitorul publicației cu cel mai mare impact public din tot arealul românesc, Literatura și Arta, de la Chișinău, ambii membri ai U.Z.P.R., Nicolae Dabija fiind chiar, până la plecarea sa prematură, la stele, din martie 2021, membru al Comitetului director al Uniunii noastre, a atras și alte reviste, unele dintre ele continuându-și,  azi, apariția sub egida U.Z.P.R. Beneficiind de sprijinul și binecuvântarea arhierească a I.P.S. Calinic al Argeșului și Muscelului, el însuși ctitor de presă cu conținut moral-religios, întâlnirea de la Curtea de Argeș a devenit un model de acțiune culturală elevată. Cuvintele rostite cu acest prilej de Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române, sunt azi, când războiul a ajuns iar la hotarele României, de o tulburătoare actualitate: „Revistele sunt mai puternice decât rachetele. Poeții sunt mai puternici decât tancurile. Hai să câștigăm noi (jurnaliștii culturali – n.n.) bătăliile pierdute de politicienii noștri. Hai să-i anunțăm că Unirea a avut loc!” (Revistele sunt puternice, în Luceafărul, 6 iunie 2015).

Tot o premoniție a vremurilor tulburi de azi, a însemnat prezența la Curtea de Argeș a profesoarei Alexandra Cernov, de la Cernăuți, membru de onoare a Academiei Române, redactor-șef a publicației Glasul Bucovinei, care a anunțat că a venit la întâlnirea presei culturale „cu o comoară de documente” care atestă patriotismul luminat al românilor din Ucraina: „O singură limbă, o singură simțire, o singură Românie străbună” (Revistele, un miracol românesc, în Luceafărul, 8 iunie 2015).

Desigur, astfel de întâlniri destinice, le-am spune, ce au precedat și au pregătit terenul constituirii Filialei Presa Culturală a U.Z.P.R., au avut rolul și importanța lor. Faptul că proiectata re-Unire, din 2018, nu a mai avut loc, ține, la rândul ei, tot de împrejurări. Din tot ce s-a spus și s-a promis la Podul de reviste rămâne ideea că slova tipărită a presei culturale s-a dovedit, întotdeauna, și în orice împrejurări, steag de îmbărbătare, cuvânt de chemare, strop de lumină și undă de forță.

O simplă privire istorică, la două secole de când gazetarul, editorul și scriitorul patriot Zaharia Carcalechi scotea la Buda (Budapesta, de azi) publicația Biblioteca românească (1821) ne arată că din totdeauna presa culturală a avut un rol important în formarea și dezvoltarea conștiinței naționale, că aproape toți scriitori mari ai României au practicat și jurnalismul (inclusiv, pe cel cultural) și că presa a contribuit decisiv la afirmarea vieții spirituale, inclusiv la dezvoltarea nivelului cultural al nației. „Avem o presă luminoasă ca o zi de duminică, declara în 2015, măicuța Paraschiva Humenic, de la Mânăstirea Doamnei, Botoșani, pentru revista Formula As. Ce bine ar fi dacă, în loc de atâtea publicații care îi zăpăcesc pe tineri, am găsi pe tarabe mai multe reviste instructive și educative, care să ne încânte sufletul și inima” (nr. 1172, iunie 2015).

Acesta, dar și multe alte evenimente și întâmplări ale ultimilor ani, ce au marcat coeziunea comunității jurnalistice, au îndemnat conducerea U.Z.P.R. să înființeze Filiala Presa culturală, la inițiativa poetului Adrian Suciu, dar și prin strădania unui inimos colectiv de membri fondatori, între care îi amintim pe academicianul Gheorghe Păun, pe filosoful Mircea Arman, directorul publicației Tribuna, de la Cluj, pe jurnalistele Ani Bradea, Cristina Berinde și Luiza Cala, pe redactorul-șef al publicației Revista Nouă, de la Câmpina, Florin Dochia, ca și pe alți gazetari și directori de reviste care s-au asociat ulterior, Camelia Pantazi, de la Astralis, sau Antoaneta Rădoi, de la Convorbiri literar-artistice,  ș.a.

Nu putem să trecem cu vederea rolul determinant al regretatului nostru Președinte, Doru Dinu Glăvan, cel care, personal, s-a implicat în constituirea noii Filiale, prin acordul de liberă asociere al membrilor fondatori, solicitând, în baza art. 20, cap. IV, al Statutului U.Z.P.R., votul Comitetului director în acest sens. Principial, Filiala presă culturală, înființată oficial la 11 iunie 2020 și anunțată public în cadrul Galei Seratele Eminescu, din 14 septembrie 2020, găzduită de Grădina Muzeului Literaturii, ființează în baza următoarelor Principii profesional-etice: 1. Crearea unei rețele de solidaritate între membrii U.Z.P.R., cu preocupări și interese literar-culturale comune; 2. Promovarea, între jurnaliști, membri ai Filialei, și nu numai, a spiritului de solidaritate profesională, desolidarizarea de orice formă de denigrare reciprocă, fără un temei solid; 3. Constituirea unei rezistențe active față de denigrarea limbii române, a valorilor și culturii naționale; 4.Promovarea, prin toate mijloacele media la îndemână, a mesajelor oficiale ale U.Z.P.R.; 5. Atragerea de noi membri.

Cultivate consecvent și susținute hotărât prin acțiuni și prin declarații publice de către conducerea filialei, de alți membri titulari, aceste principii au dat roade, treptat Filiala crescând atât calitativ, cât și cantitativ, sporindu-și autoritatea și notorietatea, nefiind înregistrate cazuri de plecări, sau de abandon. Concret, la nivelul Filialei Presă culturală s-a constituit un curent de coeziune și solidaritate profesională și colegială, un scut în fața denigratorilor presei culturale independente, sau neînregimentată. Lipsa tensiunilor interne, promovarea concurenței sănătoase, pe criterii strict estetice, solidaritatea și respectul reciproc sunt regulile de bază de comportament în cadrul Filialei noastre.

Dacă la început, date fiind și condițiile de pandemie, acțiunile au fost mai timide – întâlnirile regulate ale membrilor Filialei se înscriu în atmosfera literar-boemă a tinereții creatoare, stare ce-i cuprinde chiar și pe cei cu frunțile cărunte, fiind în același timp cenaclu, conferință, expoziție și reuniune – odată cu sfârșitul stării de alertă s-a trecut la o nouă etapă de promovare. Sub deviza Cuvântul care durează. Noi suntem presa culturală, au fost lansate în această primăvară noi acțiuni, la nivel național, menite să atragă atenția asupra potențialului publicistic și literar al membrilor Filialei, ca și asupra altor scriitori și jurnaliști, dornici să ni se alăture. Între acestea, semnalăm tradiționalul Premiul Național pentru debut în poezie și presă culturală „Traian Coșovei”, ajuns la ediția a VIII-a, în curs de desfășurare, precum și Tabăra internațională de Poezie, Muzică și Natură, Boema 9, de la Arefu, programată în perioada 9-13 iunie a.c. Întrebat ce aduc nou aceste manifestări, reunite sub egida  U.Z.P.R., Trustul de Presă Orizont TV, precum și redacțiile Observatorul TV, și InfoArt, poetul Adrian Suciu ne-a declarat, în exclusivitate: „Atât Concursul de poezie și presă, cât și Tabăra Direcția 9 sunt deschise unor largi categorii de creatori, indiferent de alinierea la grupuri sau cenacluri exclusiviste, ce sunt solidari cu conceptele de poezie și muzică „nouă”. Vor participa, așadar, scriitori, jurnaliști, dar și soliști de muzică folk – nu vor lipsi favoriții publicului, muzicienii Tic Petroșel și Maria Gheorghiu, ambii membri ai U.Z.P.R. și ai Filialei noastre – iar întâlnirile, lipsite de protocol, cu totul spontane și, cum știi, foarte animate, vor marca spiritul de solidaritate și de prietenie ce ne animă. Juriile celor două manifestări – sperăm ca la Arefu să avem și o participare internațională – vor reuni nume de prestigiu ale vieții publice de la noi, lideri incontestabili de opinie, precum poeta nonagenară Nora Iuga, laolaltă cu poeții Lucian Vasilescu și Tudor Voicu. Te asigur că suntem absolut deschiși la tot ce e actual, tot ce e modern în materie de estetică poetică. În opinia noastră, Direcția 9, grupare literar-culturală, afiliată la U.Z.P.R., este viitorul poeziei românești, șansa ei de „reabilitare” în primul rând estetică, și, de ce nu, morală”.

În paralel, în București, ca și în țară, continuă șirul manifestărilor culturale organizate sub egida Filialei Presă culturală a U.Z.P.R. Astfel, la Cluj, au avut loc Zilele Tribunei, iar, lunar, Muzeul Literaturii Române a găzduit lansările și întâlnirile publicistice ale revistei Astralis,  în vreme ce Clubul  pensionarilor din Sectorului 2 a devenit sediul Cenaclului Convorbiri cultural-artistice, iar la Casa de Cultură „Tudor Topârceanu”, din Curtea de Argeș, a continuat seria manifestărilor obișnuite, interjudețene, conduse de academicianul Gheorghe Păun, din această primăvară și cu participanți din Basarabia.

Intens mediatizate de postul național de televiziune Orizont TV, animate de un public numeros, destinse și atrăgătoare, manifestările Filialei Presă culturală a U.Z.P.R. aduc un plus de optimism, asta într-o vreme când presa culturală „oficială” își îngână lent cântecul de lebădă.

                                                                                                                 Marian NENCESCU

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*