default-logo

Tematica ,,eco” trece în prima pagină

Subiectele legate de ecologie, schimbarea climatică, accidentele de mediu sunt tot mai prezente în spațiul public, preluate și dezvoltate în mass-media. Tratarea lor, fie ca informație, fie în zona jurnalismului de investigație, ocupă spații largi în presa scrisa sau audiovizuală, având un teren propice de exprimare în bloguri și site-urile ONG-urilor specializate în protecția mediului. După șocul Raportului de la Roma, din 1973, lumea a început să perceapă și să ,,lucreze” pentru atenuarea schimbărilor climatice și transpunerea unor strategii de mediu sustenabile. La nivelul instituțional, rețeaua de organizații piramidale din structura ,,politicii de mediu” pornește de la ministere specializate, gardă de mediu, inspecții teritoriale și se lățește până la nivel teritorial, cu direcții, servicii județene, municipale, orășenești și comunale, cu poliție locală care are atribuții în domeniu. S-au dezvoltat și funcționează facultăți ecologice, catedre universitare pentru specializări superioare în ecologie; sunt bine conturate concepte coagulate în Dreptul mediului, pe care se bazează elaborarea unei legislații în ton cu prioritățile ecologiei, ridicate la nivelul Uniunii Europene prin Directive. În fine, deasupra piramidei se află marile conferințe globale de sub egida ONU, la cea mai recentă, de la Glasgow, liderii lumii asumându-și angajamentele ambițioase pentru salvarea Planetei, prin ,,Agenda 2050” .

Agricultura cultivă presa ecologică
Există, în ,,oglindă”, structuri de presă specializate pe problemele de mediu? După știința noastră, printr-o cercetare proprie, am identificat puține publicații dedicate exclusiv problematicii de mediu în sens larg. Revistele de specialitate editate de ministere, acele publicații departamentale, cum se numeau pe ,,stil vechi”, au dispărut. Sunt înlocuite de buletine cu diferite teme, care s-ar încadra în profilul ,,eco”, iar informația ,,oficială” este livrată preponderent în format digital. Surprinzător, cele mai puține reflectări din presă ale tematicii de mediu sunt reținute pe site-ul Ministerului Mediului. Și-a încetat apariția și ediția românească a prestigioasei reviste National Geographic. Ca fapt pozitiv,publicațiile ,,clasice”, în print și în format combinat, cu site-uri proprii, sunt plasate în domeniul agriculturii, acolo unde schimbările climatice și presiunea poluării au impus transformări puternice, atrăgând în context ,,setea” de informații. Logica pieței a permis astfel apariția și menținerea publicațiilor cu un conținut dedicat agriculturii ecologice.
Revista Agrimedia apare din 2007, cu o frecvență bilunară, conținutul fiind editat în print și format electronic. Dintre titlurile recente menționăm: Perspectivele agriculturii ecologice, Seceta ecologică a ,,ocupat toată țara”,Viitorul produselor de protecția plantelor, Activitatea Comitetului pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice. Simona Munteanu, redactorul șef al revistei, ne spune că tematica ,,de mediu” se impune de la sine prin subiecte de mare actualitate pentru agricultură. Publicații strict specializate pe probleme ecologice sunt însă greu de susținut economic, fără subvenții sau donații, mai ales, adăugăm noi, că unele subiecte ,,delicate” – chimizare, aplicarea ierbicidelor și antidăunătorilor – sunt în contradicție cu interesele din agricultura intensivă ale marilor companii agrochimice sau cu mediul de afaceri care livrează publicitate.

Comunitate profesionala activă
Asociația Presei Agricole din România (APAR) este o organizație non-profit, afiliată din anul 2013 asociației jurnaliștilor de profil europeni. Sub egida APAR se organizează dezbateri profesionale care au ca subiecte prioritare reforma agricolă europeană, corelată cu obiectivele politicii de decarbonizare. Pactul Verde – foaia de parcurs a UE pentru a se ajunge la o economie durabilă – nu este un concept teoretic, ci, pentru fermierii români, GREEN DEAL a devenit un pact cu impact, cum sublinia genericul evenimentului organizat de APAR, desfășurat pe platforma ZOOM Pro, în condițiile de restricții ale pandemiei COVID-19.

Lupta cu cărbunarii ajunge în justiție
Energetica este terenul cel mai frământat de problemele ridicate de tranziția spre energia curată. Informațiile, analizele, investigațiile jurnalistice din presa centrală și mai ales din cea locală, în județele cu industrie carboniferă și centrale electrice, sunt de mare interes publicistic. Este absolut firesc ca în Gorj, subiectele legate de conflictul dintre organizația de mediu Bankwatch și sindicatele din Complexul Energetic Oltenia să fie pe larg prezentate. Încetarea activității de extracție a lignitului la Cariera Roșia, prin hotărârea instanței ca urmare a cererii Bankwatch, pentru nerespectarea condițiilor de mediu, a provocat o perturbare socială puternică. Mai mult, oprirea livrării de lignit de la Roșia va periclita grav producția de energie electrică de la Termocentrala Rovinari, deci o destabilizare a sistemului energetic național. Miza conflictului este pe larg prezentată de presa din Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Craiova, Hunedoara; problema depășește cadrul de interes local și devine subiect național, de primă pagină pentru ziare și de largi analize în televiziuni. Organizațiile de mediu, solidare cu liderul lor Bankwatch, finanțat și de la Bruxelles, au o problemă în a convinge publicul că producția de cărbune trebuie pusă la index, chiar cu prețul confortului energetic, puternic deranjat de criză. Pasul brusc impus de războiul din Ucraina și derusificarea resurselor energetice, de la abundență la restricțiile de consum, cunoscute de cei trecuți prin ,,Epoca de Aur” și definite acum în UE, eufemistic, ca ,,austeritate energetică”, aduc noi provocări în politicile de mediu, reflectate corespunzător în mass-media.

Zariștii, între activismul ecologist și agresiunea fizică
Criza prețurilor la energie, generic titrată ,,războiul facturilor”, a fost legată în comentariile unor analiști de costurile suplimentare pe care energia verde le transmite prin mecanismul subvențiilor. Ecologiștii resping aceste considerente și atacă ,,populismul” și lipsa de interes pentru soarta Planetei. Ziaristul din presa scrisă sau moderatorul tv trebuie să găsească linia de echilibru între cele,,fronturi”, fiind mereu plasat pe terenurile mișcătoare ale credibilității. Subiectele ,,de mediu”, cu mari implicații politice și economice în ultimii ani – Roșia Montana, explorarea gazelor de șist, hidrocentralele de pe Jiu, Schweighofer – au provocat dezbateri aprinse și poziții active în presă. Anchetele jurnalistice cu mare impact care au investigat distrugerea pădurilor, complicitatea autorităților și corupția s-au dovedit în unele cazuri periculoase pentru ziariști și sursele lor. Celebritatea și premiile decernate autorilor au fost obținute uneori prin suferință și nesiguranță fizică.

Dan Constantin
(Revista UZP nr. 27/2022)

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*