Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale ASPES a deschis o serie de analize şi dezbateri al căror obiectiv îl reprezintă elaborarea unui model economic românesc în Uniunea Europeană pentru orizontul anului 2040, care să fie pus la dispoziţia decidenţilor politici, a mediului de afaceri, a lumii academice, a societăţii în general.
Prima reuniune a acestui demers a avut loc sub egida Academiei Române – Secția de ştiințe economice, juridice și sociologie, parteneri ai ASPES în organizare fiind Asociaţia Generală a Economiştilor din România – AGER, Asociația Facultăților de Economie din România – AFER, Academia de Studii Economice din București, Institutul Naţional de Cercetări Economice – INCE, programul „România Durabilă”, Societatea Academică de Management din România – SAMRO, Alianța Confederațiilor Patronale din România – ACPR. Cadrul evenimentului l-a oferit Banca Naţională a României. Guvernatorul BNR, acad. Mugur Isărescu, a reafirmat deschiderea totală a instituţie către abordarea unor teme esenţiale pentru destinul ţării sub aspect economic, social, cultural, aşa cum se prefigurează proiectul iniţiat de ASPES.
Tematica dezbaterii inaugurale a avut la bază următoarele provocări: „De ce este nevoie de un model economic în UE? Ce tip de economie vrem să avem în România începând cu al doilea deceniu de integrare în UE? Rolul statului în realizarea modelului economic românesc în UE”.
Cu o privire de ansamblu asupra tabloului prezent al ţării în context economic şi geopolitic european, dr. ec. Constantin Boştină, președintele ASPES, a apreciat că „România se prezintă ca o societate oarecum reformată, dar dezorganizată şi cu un grad ridicat de sărăcie. Structura industrială este dominată de interesele marilor corporaţii şi ale societăţilor internaţionale. IMM-urile, din lipsă de investiţii şi inovare, pierd tot mai mult din forţa economică, iar societăţile comerciale cu capital privat românesc nu reuşesc să se consolideze. Resursele naturale, cele minerale şi energetice nu sunt bine valorificate în folosul interesului naţional. Agricultura, deşi înregistrează rezultate bune în realizarea de produse agricole primare, nu reuşeşte să satisfacă cerinţele consumului intern, importurile de produse agroalimentare situându-se la un nivel ridicat, cu implicaţii majore pentru balanţa comercială a României. Instituţiile publice care administrează politicile economice au mari carenţe, cu efecte negative pentru o economie naţională competitivă. Grupurile de interese, atât din interior, cât şi din exterior, au capturat sectoare importante ale economiei şi continuă exploatarea în folos propriu şi în detrimentul beneficiului naţional”. Pornind de la acest cadru şi accentuând ferm că „nu ne luptăm cu trecutul!”, dr. ec. Constantin Boştină a reiterat paradoxul că România, „deşi se situează pe locul 7 în Uniunea Europeană după populaţie şi după suprafaţa teritoriului şi pe locul 16 ca PIB, se menţine de ani de zile pe locul 27 sau 28 la indicatorii calitativi ai vieţii cetăţenilor ei (PIB/locuitor, salariu mediu, educaţie sănătate etc.)”
În prima reuniune consacrată dezbaterii acestor aspecte, pentru fundamentarea unui model de evoluţie a României europene în următoarele decenii, au susţinut expuneri prof. Univ. Dr. h.c. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Economie Națională al Academiei Române și președinte al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), prof. Univ. Dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București şi președinte al Asociației Facultăților de Economie din România (AFER), Laszlo Borbely, consilier de stat la Guvernul României, prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu, președintele SAMRO, Petrișor Ţucă, președintele Alianţei Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).
Florin ANTONESCU