După ce au revoluționat mari părți din industrie, roboții intră în lumea informației. Încet, încet, preiau munca static a atâtor redactori și las astfel timp prețios jurnaliștilor să alerge după știri și reportaje. Este cazul ca breasla ziariștilor, și așa decimată numeric de competiția internetului, să-și imagineze că rândurile sale se vor rări și mai mult?
Scrisul „la foc automat” generează conținut standardizat financiar, electoral și pe segmentul sport. Dată fiind componenta sa certă de creație și aport uman, jurnalismul nu va fi copleșit de prezența inteligenței artificiale, notează Nikilas Diakopoulos în cartea sa „Automating the News”: „Deși munca umană se va hibridiza într-un fel și nu va mai arăta ca în prezent, gazetăria va avea și în viitorul robotizat mulți oameni angrenați”.
Experții estimează că roboții pot face la ora actuală cam 15% din jobul unui reporter și doar 9% din cea a unui editor. Oamenii vor avea întotdeauna ascendente majore asupra inteligenței artificiale pe acele segmente care sunt piloni ai profesiei: comunicarea complexă, gândirea elevată, adaptabilitatea și creativitatea. Este foarte puțin probabil ca vreodată un robot să poată asculta, scrie, răspunde, reacționa, negocia cu sursele de informații, realiza tabloul complicat de ansamblu care în final dă un text de presă.
Pe de altă parte, nu este de desconsiderat un eventual aport major al roboților la economia de timp pentru jurnaliști – inteligența artificială
poate, într-adevăr, ajuta gazetarii să lucreze mult mai repede. În 2017, binecunoscuta agenție Associated Press introducea tehnici computerizate avansate pentru gestionarea miilor de imagini noi care apar în fiecare zi. Sistemul selectează pozele, oferă informație despre cine este reprezentat în fiecare, dă detalii despre stilul fotografic și anunță dacă acestea prezintă violență. Este lesne de imaginat cât de ușor le este editorilor să ilustreze conținutul dacă nu mai sunt nevoiți să piardă ore întregi căutând imaginea potrivită pentru un text.
În Marea Britanie, proiectul RADAR a mers și mai departe. Șase jurnaliști adună frânturi de informație oficială sau statistici din diferite zone ale țării, identifică datele de interes și apoi se folosesc de algoritmi computerizați pentru a genera știri. De pildă, un articol astfel „pus laolaltă” de inteligența artificială se poate referi la procesul îmbătrânirii populației, iar altul la felul în care se dezvoltă economic o comunitate anume. Pas cu pas, acești jurnaliști au ajuns să se folosească de sistemul automat pentru a genera circa 8.000 de articole statistice de presă locală în fiecare lună. Este adevărat că lucrul cu astfel de mașinării este aproape o nouă meserie, dar rezultatele au început deja să se vadă. Odată „împrietenit” cu tehnologia de acest tip, orice jurnalist poate deveni de zeci de ori mai eficient.
Temerea multora că roboții îi vor înlocui cândva pe jurnaliști pare – în acest moment – complet nejustificată.
Roxana Istudor