default-logo

Editura UZP prezintă: „Dialoguri confortabile”, de Marian Nencescu

Editura Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România este un spațiu unic de exprimare a tuturor valențelor creatoare ale celor care s-au pus în slujba informării publicului. Oameni cu o vastă întindere intelectuală, pasionați care învață încontinuu, jurnaliștii vădesc calități scriitoricești remarcabile, pe care Editura UZP le pune în valoare și le prețuiește ca atare. În acest tablou fast al operei de o viață a unui jurnalist, care include atât de variate aspecte ale culturii și spiritualității naționale, se înscrie și cartea „Dialoguri confortabile”, scrisă de jurnalistul Marian Nencescu, care dă măsura unuia dintre cele mai dificile și sensibile segmente ale profesiei: interviul.

În „Cuvântul despre o carte de interviuri care numai confortabile nu sunt”, jurnalistul Șerban Cionoff menționează faptul că „este cu atât mai de apreciat efortul lui Marian Nencescu de a le oferi acestor personalități în adevăratul înțeles al cuvântului posibilitatea de a se exprima și de a-și prezenta generoasele lor proiecte”. Așadar, despre ce personalități este vorba?

Marian Nencescu delectează publicul cu discuții fascinante cu Horea Miaia Bădău, profesor de comunicare-media la prestigioase catedre de jurnalism din România și Franța, care ne anunță că „Vom renunța la alfabetul scris”, cu autoarea Gabriela Căluțiu-Sonnenberg, care speră că „După pandemie vine seninul”, cu regretatul scriitor Virgil Șerbu Cisteianu, care anunța „Renașterea unui vis. Revista Gând Românesc”, cu Dumitru Copilu-Copillin, „Un dascăl obișnuit, cu o viață neobișnuită” – asistent social, redactor, consilier editorial, traducător, profesor cercetător științific – cu Horea Cucerzan, pictorul de largă întindere artistică și plin de neastâmpărul vieții, pentru care „În fiecare zi trebuie să existe altceva”, cu preotul Theodor Damian, prolificul editor și sufletul comunității românești din New York, care a înființat, pintre altele, publicația de excepție „Lumină lină” și care se întreabă „Ce s-ar face călătorul fără dor?”, cu regretatul președnte al UZPR Doru Dinu Glăvan, cel care a contribuit major la edificarea celei mai mari organizații de breaslă din țară și care revine pregnant în memorie cu un crez de-o viață – „Am fost și am rămas jurnalistul cetățean” – cu infinitele nuanțe ale scriitorului Ștefan Mitroi, care „stă de vorbă cu Dumnezeu” și care crede că „Premiile sunt cu adevărat importante atunci când le primesc cărțile, nu autorii lor”, cu acad. Gheorghe Păun, descris pe tot traseul formidabil „De la Cocănești, la Academia Română”, neobositul editor al publicației „Curtea de la Argeș”, omul cu condeiul aspru și drept, care susține că „n-au politicienii atâtea idei proaste cât entuziasm și dorință de performanță au tinerii”.

Pagină cu pagină, cartea „Dialoguri confortabile” își deschide anvergura mai mult și mai mult. „Un istoric în fruntea Academiei Române” este un dialog cu acad. Ioan Aurel Pop, președintele prestigiosului for al României, cel care crede că educația „insuflă nu spaime triste și dorința de a-ți lua lumea în cap, ci încrederea în viitor, însuflețire și poftă de viață”. Ion C. Rogojanu, „Un eminescofil generos”, se dezvăluie cititorului în toată ampla și profunda sa aplecare spre „Poetul nepereche”, vădindu-se un colecționar de comori pentru care „dragostea de carte rămâne”. Mai departe, poetul și eseistul Petru Solonaru face „Pași spre Simfonia brâncușiană”, mărturisind că „Brâncuși ne oferă libertatea de a alege”, iar filosoful și academicianul Alexandru Surdu împărtășește „Gânduri la vreme de pandemie”: „Retragerea în izolare poate fi benefică pentru anumite profesii, dar când apare sentimentul condamnării la izolare, liniștea se transformă în agitație și nervozitate”. Profesorul-academician Gheorghe Vlăduțescu crede cu tărie că „Filosofia poate fi ceea ce trebuie să fie”. Stimulat de întrebările jurnalistului Marian Nencescu, mărturiștee: „Cultura tradițională profundă n-a pierit”.

Volumul de interviuri „Dialoguri confortabile” se încheie cu o convorbire a autorului cu eseistul și criticul literar Radu Voinescu. Nu întâmplător: asemenea închiderii unui cerc, autorul definitivează un volum dens cu tușa materialului intitulat „Omul nu s-a schimbat în ultimele cinci milenii”, ca într-o eternă revenire la începuturi de la care totul este posibil.

 

Roxana Istudor

Despre autor

Lasă un răspuns

*