KAZAKHSTAN – O ŢARĂ PE CARE MERITĂ SĂ O DESCOPERIM

Cine înfăptuieşte justiţia şi cine o legiferează şi organizează

Ministerul Justiției din Kazahstan este instituţia investită cu obligația de a supraveghea agențiile legale ale țării.
Politica din Kazahstan are loc în cadrul unei republici prezidenţiale, prin care Preşedintele Kazahstanului este şeful statului şi numeşte şeful guvernului.
Puterea executivă este exercitată de Guvern. Puterea legislativă se află atât în guvern, cât şi în cele două Camere ale Parlamentului.
Preşedintele este ales prin vot popular pentru o perioadă de cinci ani. Primul-ministru si primul prim-ministru adjunct sunt numiţi de preşedinte.
Consiliul de Miniştri este, de asemenea, desemnat de preşedinte, singurul poate iniţia modificări constituţionale, poate desemna şi respinge guvernul, să desfiinţeze Parlamentul, să convoace referendumuri şi să desemneze şefii administraţiei regiunile şi orăşeneşti.
Preşedintele este şeful statului. De asemenea, el este comandantul forţelor armate şi poate să se opună legislaţiei care a fost adoptată de Parlament. Preşedintele Nurtan Nazarev, care a fost în funcţie de când Kazahstan a devenit independent, a castigat un nou mandat de 7 ani in alegerile din 1999 pe care Organizația pentru Securitate și Cooperare in Europa le-a impus după standardele internaţionale. Un adversar politic major, fost prim-ministru Akezhan Kazheeldin, i-a fost interzis sa candideze împotriva președintelui pentru ca a participat la o intalnire neautorizată a „mișcării pentru alegeri libere”.
În iunie 2019, în alegeri anticipate, după demisia intempestivă a Preşedintelui Nursultan Nazabaev a fost ales într- o luptă electorală corectă şi democrată fostul Preşedinte al Senatului şi fost prim-ministru domnul Kassym- Jomart TOKAYEV. Actul de justiţie este înfăptuit în aceeaşi formă pe care o găsim în sistemul European, ca şi al nostru de altfel, însemnând poliţie, parchet şi instanţă de judecată.

        De fapt, sistemul juridic kazah aparține familiei juridice romano-germane, care se caracterizează printr-o clară divizare sectorială a statului de drept. Principiul separării puterilor este proclamat în Constituția țării, întrucât organul suprem de reprezentare a Republicii care îndeplinește funcții legislative este Parlamentul bicameral, Guvernul este recunoscut ca organ executiv, iar puterea judiciară este învestită în instanțele din persoana judecătorilor permanenți, precum și jurații implicați în procedurile penale.

        Puterea judecătorească din Kazahstan este exercitată numai de instanțe și în numele Republicii Kazahstan. Sistemul judiciar include Curtea Supremă a Republicii, instanțele locale și alte instanțe ale Republicii instituite prin lege. Înființarea unor instanțe speciale și de urgență sub orice nume este interzisă. De asemenea, competențele instanței nu pot fi transferate altor organe. Curțile regionale și echivalente, precum și instanțele raionale și echivalente sunt formate, reorganizate, redenumite și desființate de președintele Republicii Kazahstan, la propunerea președintelui Curții Supreme, convenit cu Consiliul Judiciar Suprem.

        De remarcat este faptul că pe teritoriul Centrului Financiar Internațional Astana se formează o Curte, care va fi compusă din două instanțe (instanța de fond și curtea de apel), aceasta nu este inclusă în sistemul judiciar al Republica Kazahstan și legislația sa se bazează pe principiile și regulile procedurale ale Angliei și Țării Galilor și (sau) standardelor din centrele financiare mondiale.
        Sarcina principală a sistemului judiciar este soluționarea conflictelor și a disputelor care apar în viața publică și de stat, restabilirea drepturilor încălcate, pedepsirea celor care au încălcat legea și ordinea. Sistemul judiciar nu este exercitat decât de instanță, nimeni altcineva din RK nu are dreptul să administreze justiția. Sistemul judiciar trebuie înțeles ca totalitatea tuturor instanţelor din Kazahstan. Sistemul judiciar include Curtea Supremă a Republicii Kazahstan și instanțele locale înființate în conformitate cu Constituția Republicii Kazahstan și Legea Constituțională. Curtea Supremă este organul judiciar suprem pentru cauze civile, penale și alte cazuri, care este supus la instanțele locale și alte instanțe, exercită funcțiile instanței de casare în legătură cu acestea și oferă explicații cu privire la problemele de practică judiciară prin adoptarea deciziilor de reglementare. Curtea Supremă este formată din președinte, președinții consiliilor judiciare și judecători.
Președintele Curții Supreme și judecătorii Curții Supreme a Republicii Kazahstan sunt aleși de Senat la propunerea președintelui Republicii Kazahstan, pe baza recomandării Consiliului Judiciar Suprem. Președinții consiliilor judiciare ale instanțelor locale și ale altor instanțe, președinții consiliilor judiciare ale Curții Supreme sunt numiți de președintele Republicii Kazahstan, la recomandarea Consiliului judiciar suprem, pe baza transmiterii președintelui  Curţii Supreme și decizia sesiunii plenare al aceleiaşi curţi. Președinții instanțelor locale și ale altor instanțe, judecători ai instanțelor locale și ai altor instanțe sunt numiți în funcție de către președintele Republicii Kazahstan, la recomandarea Consiliului judiciar suprem.
        Actele judiciare ale instanțelor locale și ale altor instanțe care au intrat în vigoare în cazul respectării unei proceduri de apel a apelului lor, precum și actele judiciare ale comisiei judiciare specializate a Curții Supreme a Republicii Kazahstan pot fi reconsiderate într-un ordin de casare de Curtea Supremă a Republicii Kazahstan.  Curtea Supremă a Republicii Kazahstan ia în considerare și soluționează cauzele civile în conformitate cu regulile instanței de fond:
– privind deciziile și acțiunile (inacțiunea) de contestare a Comisiei Electorale Centrale, deciziile și acțiunile (inacțiunea) Comisiei Centrale pentru Referendumul;
– la litigiile privind investițiile, partea în care este un investitor mare.
Președintele Curții Supreme  este în acest moment domnul Asanov Zhakyp.
Instanțele locale includ:
– instanțe regionale și echivalente;
– instanțele raionale și echivalente.

        În Republica Kazahstan pot fi înființate și alte instanțe, inclusiv instanțe specializate (afaceri militare, financiare, economice, administrative, minori și altele).
Instanțele specializate sunt formate de președintele Republicii Kazahstan cu statut de instanță regională sau de district.
Legiuitorul, cunoscut ca Parlament, are două camere. Adunarea Camerei Deputaților (Mazhilis) are 107 locuri, alese pe o perioadă de patru ani, 98 locuri sunt din listele de partide, 9 – din Adunarea Poporului. Toți parlamentarii sunt aleşi pentru 5 ani. Senatul Upper House are 47 de membri, dintre care 40 sunt aleşi pentru şase ani în circumscripţiile electorale cu două locuri de către adunările locale, jumătate reinnoite la fiecare doi ani, iar 7 persoane desemnate. In plus, foștii președinți sunt, din oficiu, senatori de viata. Deputați Majilis și guvernul au și dreptul la initiativa legislativa, deși majoritatea legilor propuse de Parlament sunt propuse de guvern. Mai multi deputați sunt aleși din Adunarea Poporului din Kazahstan.
La Curtea Supremă de la Kazahstan sunt 44 de judecători. Există șapte membri ai Consiliului Constitutional. Din cei 7 membri, 3 sunt numiți de președinte.
Există tribunale la nivel local si regional, si o Curte Suprema la nivel national. Tribunalele de nivel local servesc drept tribunale de prima instanță pentru infracțiuni mai puțin grave, cum ar fi furt si vandalism. Tribunalele la nivel regional au cazuri penale mai grave şi se ocupă de cazurile din mediul rural unde nu au fost stabilite tribunale locale. O hotărâre a unei instanţe locale poate fi atacată la nivel central.
Curtea Supremă de Justiţie judecă recursuri de la instanţele judecătoreşti.
Constituţia stabileşte un Consiliu Constituţional format din şapte membri pentru a determina constituţionalitatea legilor adoptate de legislative. De asemenea, ea stabileşte reguli pentru organizarea alegerilor şi referendumurilor şi interpretează Constituţia. Şeful statului numeşte trei dintre membrii Consiliului Constituţional, inclusiv Preşedintele acestuia.
In 1999, Kazahstan a cerut statut de observator la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Răspunsul oficial al Adunării a fost că Kazahstan ar putea solicita pentru calitatea de membru deplin, deoarece este parțial situat în Europa, însă nu li se va acorda nici un statut în cadrul Consiliului până când democrația și drepturile omului nu vor fi îmbunătățite. Aceste cerinţe au fost îndeplinite, astfel că în anul 2012,  Republica Kazahstan a fost aleasă de membrii Națiunilor Unite pentru a servi Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. Cu toate acestea, Kazahstan este încă considerat de către analişti internaţionali, cum ar fi Economist Intelligence Unit,  ca fiind o ţară unde drepturile omului sunt uneori încălcate.
Numărul organizaţiilor neguvernamentale (ONG-uri) în Kazahstan a crescut de la 5.000 la 22.000 în ultimii 15 ani. ONG-urile abordează multe aspecte esențiale ale dezvoltării sociale în Kazahstan, inclusiv sprijinirea grupurilor vulnerabile ale societății, dezvoltarea antreprenoriatului social și a altor proiecte de importanță socială.


                                        Prof.univ.dr. Florentin Scaleţchi

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.