În zilele de 18-20 octombrie 2019, orașul Ploiești a fost gazda celei de-a treia ediții a ”Târgului Meșteșugurilor Tradiționale”. Acesta a fost organizat de Consiliul Județean Prahova și de Centrul Județean de Cultură Prahova și s-a desfășurat pe esplanada Palatului Culturii din Ploiești.
Timp de 3 zile meșteșugurile au înflorit la Ploiești grație meșteșugarilor veniți din județele: Prahova, Dâmbovița, Brașov, Buzău, Galați, Vâlcea, Botoșani, pe care considerăm că ar fi bine să îi lăsăm să se prezinte prin intermediul creațiilor dumnealor: cioplituri/crestături în lemn, țesături, cusături, împletituri, picturi, colaje din paie, ceramică, obiecte de pielărie, bijuterii etc., rod al hărniciei, al orelor de muncă petrecute în ateliere, al perseverenței, al respectului pentru tradiții, pentru câștigul obținut cu trudă și în mod cinstit.
Din punct de vedere numeric, cel mai bine reprezentat la târg a fost județul Prahova, însumând 14 meșteșugari:
Ion Ioniță, specialist în arta colajelor, i-a încântat pe ploieșteni cu o
expoziție de înalt nivel artistic, conținând obiecte realizate din paie de grâu, orz și ovăz, naturale, fără intervenție chimică. Acestea reprezintă porți maramureșene, porți sătești și monumente religioase (biserici și mânăstiri), din diverse regiuni ale țării: Dragomirna, Șurdești, Curtea de Argeș, Hurez, Lainici, Sinaia, Tibuleni.
Are în proiect redarea prin tehnică tip colaj a structurilor monumentale de la Tabăra de Sculptură de la Măgura Buzăului.
Constantin Ghinea Dumitrache originar din Bertea, blănar, confecționer piele, marochiner, creează în ateliere proprii: opinci din piele, poșete împletite din sfoară, costume populare, cu care a avut ingenioasa idee de a-și îmbrăca cei doi copii-manechini veseli, puri, primitori, care îi străjuiesc expoziția.
Este dornic să transmită tradiția și pentru aceasta a înființat la Bărcănești 2 ateliere: unul de creație costume populare și unul de folclor, în care lucrează tineri.
Petre Ghițeanu, Ploiești, jud. Prahova: crestături tradiționale în lemn, într-o diversitate de obiecte: pandantive, ace de păr, scafe, iglițe, linguri, pecetare, troițe în miniatură, cruci de perete. Obiectele create de Petre Ghițeanu impresionează și prin varietatea motivelor înscrustate pe ele: arborele vieții, steaua cu 8 colțuri, flori, frunze, păsări, fulgerul, unda apei, trifoi cu 4 foi, barza, bradul, șarpele.
Ion Cristina creează obiecte de îmbrăcăminte din lână împâslită manual: căciuli, clopuri, ilice, sumane, cât și trăistuțe, jucării.
Iulia Goran și-a încântat cumpărătorii prin finețea broderiei de Breaza, realizate manual, din mătase: ii, rochii, costume de botez, fețe de masă, marame.
Țesutul și cusutul sunt încă în floare în comuna Izvoarele, de unde la târg
au venit mai multe lucrătoare: Călinoiu Maria, cu țesături în război și în gherghef – covoare, traverse, carpete, cuverturi, cu motive florale și geometrice; Ionescu Lizeta: țesături în război – cuverturi, covorașe, carpete, trăistuțe în culori tradiționale din Muntenia; Iordache Maria: cusături de mână – fețe de masă, de pernă, ștergare. A adus cu dumneaei și 4 cărți proprii: ”Triumful iubirii”, ”Din suflet pentru suflet”, ”Când apune soarele, răsare lumea”, ”Maria și gândurile sale.” Ciripoiu Maria, în schimb, are o diversitate de preocupări reflectate în obiectele expuse: pictură naivă, respectând motive tradiționale românești; pictură pe lemn de fag, tratat după metoda tradițională a icoanelor de lemn; obiecte lucrate manual cu acul și croșeta: păpuși tradiționale din PNA; sticle decorative.
Meșteșuguri reprezentative ale comunei Gorgota au fost reprezentate de:
Lazăr Androne: caroserii din lemn și roți pentru căruțe, obiecte de artizanat din lemn, curelărie și harnașamente pentru cai.
Apostol Ion: obiecte de uz casnic din ceramică.
Gheorghiu Sorina din Ploiești lucrează podoabe tradiționale: zgărdane, brățări țesute la gherghef, după o tehnică învățată de la bunica din satul Bătrâni, jud. Prahova; obiecte din hârtie reciclată.
Hoitan Irina din com. Adunați, jud. Prahova a expus obiecte de îmbrăcăminte tricotate din lână și PNA.
Atenția ne-a fost reținută și de expoziția lui Dobroiu Silviu, în care s-au aflat opincuțe din piele și costume populare foarte vechi, din colecția proprie.
Cojanu Aurel din județul Buzău a expus obiecte sculptate de mână, în lemn din gospodăria proprie: măști ale căror figuri sunt reproduse după chipul persoanelor din localitatea unde locuiește; linguri pe care se află motive tradiționale: coada calului, razele soarelui, crucea, drumul bețivului sau linia frântă, roza vânturilor, ochiul.
Moldoveanu Vasile, reprezentant al județului Dâmbovița, a atras interesul
vizitatorilor cu obiectele sale de uz casnic și religios lucrate în lemn: icoane de vatră, candele, cruci de mână, lădițe de zestre, sărărițe, cât și icoane pe sticlă.
Îndeletniciri tradiționale ale județului Galați au fost promovate de către:
Mocanu Marcel și Mocanu Maria care ne-au încântat cu o diversitate de obiecte de uz casnic, din ceramică, pe care sunt pictate motive cu stropi, flori, miambru, coada de păun, dar și un motiv specific numai județului Galați, valurile mai învolburate sau mai line; Constantinescu Daniela, cu produse împâslite: păpuși, papuci de casă; lumânări decorative.; Vieru Gabriela din comuna Schela i-a îndulcit pe cumpărători cu miere de albine de cea mai bună calitate.
Meșteșuguri emblematice ale județului Vâlcea au fost prezente la târg prin intermediul lui Mischiu Gheorghe, cu produse de ceramică de Horezu, pe care au fost pictate motive strămoșești: cocoșul, șarpele, peștele, pomul vieții etc.; Gușatu Iordan, Băbeni, cu obiecte de uz casnic din lemn: scaune, mese, copăi, linguri, funduri, găvane și Gușatu Stanca, Băbeni: fețe de masă și ii.
Județul Brașov s-a remarcat prin obiecte de mobilier, pictate tradițional, realizate de către Ivan Andrei Cătălin.
Din județul Cluj produse lucrate cu acul și în războiul de țesut au fost aduse de către Suciu Veturia, în vârstă de 88 de ani, ”o țărancă luminată și o româncă mare”, cum se autodefinește, împreună cu fiica ei, Dejeu Adriana, ambele din comuna Cojocna. În obiectele realizate: costume tradiționale, costume de botez naționale, îngerași în foi de porumb, cocarde tricolore, stegulețe tricolore au îmbinat motive populare tradiționale cu cele patriotice, tradiția cu inovația.
Tot din județul Cluj roadele pământului au fost prelucrate și mediatizate de către Jucan Vasile și Jucan Anca într-o expoziție puternic înflorată și parfumată: împletituri din paie de alac (soi de grâu foarte vechi, obținut din culturi proprii, semănat cu mâna și recoltat cu secera); flori de lavandă și produse pe bază de lavandă (apă, săpun, sirop, pernuțe, aranjamente) obținută tot din culturi proprii. Nu au lipsit nici plăntuțele naturale de lavandă pe care cumpărătorii și le-au luat pentru a le planta în curte spre a-i apăra de țânțari.
De la Botoșani, mai exact din satul Jordești, com. Vorona, au venit soții Ciubotărița Constantin și Emilia și au expus: căciuli de miel, curele, chimire din piele. Pe taraba dumnealor a putut fi consultată cartea File de monografie scrisă de Gheorghe Toma, în care poate fi admirată fotografia casei Ralucăi Jurașcu, mama lui Mihai Eminescu, și în care se oferă informație despre lupta pe care Ștefan cel Mare a dus-o aici cu Aron-Vodă.
Zilnic au avut loc demonstrații de olărit, tors, cusut, brodat, sculptat/cioplit în lemn etc. și au fost susținute spectacole folclorice de către Fanfara Prahovei, Ansamblurile: ”Izvorașul”, Izvoarele, coord. Ioan Diaconescu; ”Mugurelul”, Drajna de Jos, coord. Mariana Mușa Trăscău; ”Ciobănașul”, Starchiojd, coord. Sorin Fofircă; ”Prahovița”, Măgureni, coord. Nicolae Miclea; ”Tradiții și continuitate”, Gorgota, coord. Frățilă Marian; ”Mugurașii”, Ploiești, coord. Argentina Duțescu; ”Mugurașii Poienari”, Poienarii Burchii, coord. Mioara Polexici; Clasa de canto a Școlii Populare de Artă, Ploiești, coord. prof. Raluca Ocneanu.
Mă gândesc ce lecții extraordinare de educație ar fi aceste târguri pentru copiii și elevii noștri!!!
Au reușit oare ploieștenii prin prezența lor la târg să recompenseze hărnicia, priceperea, statornicia acestor oameni în practicarea și promovarea unor vechi meșteșuguri, emblemă a spiritului național românesc?
ELENA TRIFAN / UZPR