Literatura română în cultura universală (II)

Despre cultura, literatura și limba română au scris și și-au expus părerea foarte mulți scriitori și personalități notorii din întreaga lume. Rosa Del Conte, pe lângă analizele literare efectuate despre creația eminesciană, a scris cronici și despre creația literară a mai multor scriitori români, cât și despre literatura română în ansamblu în diverse enciclopedii și dicționare de autori din Italia. În mod corespunzător au procedat și scriitorii Giuseppe Manitta, Perpessicius, Edgar Papu, Lauro Colasanti etc., cu toții punând accente clare pe conținutul performant și calitativ al literaturii române, conținut care reflectă determinare perfectă în raport cu subiectele propuse. Dacă să vorbim despre scriitorul, dramaturgul, criticul, istoricul, academicianul, savantul și politicianul român Nicolae Iorga (n.17 ianuarie 1871, Botoșani – d.27 noiembrie 1940, Strejnic), atunci vom realiza cât de mult această personalitate română a fost apreciată și respectată în mediul literar și academic din Europa și nu numai, Domnia Sa fiind membru al Academiei de Științe din Franța, Iugoslavia, Polonia, având și titlul onorific de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Oxford, concomitent fiind mult recunoscut prin participări active la conferinte si congrese internationale în țări din Europa si Statele Unite ale Americii. Creația literară și științifică a lui Nicolae Iorga, recunoscută la nivel mondial, a fost onorată de numeroși intelectuali din sfera literară și științifică universală, unul dintre ei fiind istoricul și savantul englez Arnold Joseph Toynbee, care a relatat: regret că nu l-am cunoscut niciodată pe Nicolae Iorga… Sunt în special recunoscător pentru că a scris Istoria Imperiului Otoman – acea mare istorie a lui Iorga pe care o am în bibliotecă într-o ediţie germană. Nicolae Iorga este o mare figură a ştiinţei, istoriei, atât a României, cât şi a Europei şi a lumii întregi, iar sfârşitul său tragic a fost o pierdere generală”. Iar cu o lună mai târziu după moartea renumitului scriitor și savant român, profesorul și filologul francez Mario Roques în cadrul ședinței de comemorare de la Academia Franceză a difuzat următoarele: „Nicolae Iorga a fost unul dintre acei oameni ai vremurilor epice, iniţiatori, conducători, îndrumători neobosiţi ai naţiei lor, care trebuie să înţeleagă tot ce este în legătură cu ţara lor, să fie la curent cu tot ce se întâmplă, dar mai ales să descurce naţiuni, aplicând totul la ei în ţară, să organizeze totul, să verifice, să corecteze şi adeseori să ia totul de la început”. O altă personalitate ilustră cunoscută în cultura universală este scriitorul și poetul român Tudor Arghezi (n.21 mai 1880  – d.14 iulie 1967, București), care în activitatea sa scriitoricească s-a remarcat profund prin arta poeziei și prin literatura pentru copii, în perioada anilor’ 90 contribuind esențial în crearea unui nou model de poezie lirică. În opinia lui Ovid S.Crohmălniceanu, critic literar român și scriitor de literatură științifico-fantastică, creația lui Tudor Arghezi este văzută așa: „Arghezi a descris principalele drumuri ale poeziei românești interbelice. Miraculoasă e siguranța cu care a intuit aproape toate formele liricii moderne, e placa turnantă a liricii românești”. La nivel internațional Tudor Arghezi este menționat în enciclopedii din Marea Britanie și Italia, iar în anul 1965 i se decernează Premiul Herder, contribuție semnificativă pentru cultura română și pentru cultura europeană. Despre George Călinescu (n. 19 iunie 1899București – d. 12 martie 1965Otopeni), după cum se cunoaște, a fost o mare personalitate în cultura și literatura română (critic și istoric literar, publicist, academician etc.), fiind considerat unul dintre cei mai iluștri critici literari români din toate timpurile, după Titu Maiorescu, dar și după Eugen Lovinescu. Pe lângă faptul că este considerat o autoritate notorie enciclopedică în literatura română, George Călinescu este cunoscut și în literatura universală în calitate de traducător din limba italiană în limba română, acest lucru fiind prezent prin romanul tradus „Un om sfârșit”, autor Giovanni Papini, și nuvela din romanul „Decameronul”, scris de Giovanni Boccacio. Cu mult succes, George Călinescu publică în limba italiană cartea sa de debut în 1925, întitulată „Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII e XVIII” /„Unii misionari catolici italieni în Moldova în secolele XVII și XVIII”, în același timp fiind și colaborator la Revista Roma din Italia cu începere din ianuarie 1921. Iar dacă să vorbim despre Eugen Lovinescu (n. 31 octombrie 1881 – d. 16 iulie 1943București), în calitate de remarcabil critic și istoric literar, sociolog, dramaturgromancier, memorialistnuvelist român (critic literar de mare prestigiu, evident, în urma lui Titu Maiorescu), atunci acest distinct scriitor s-a impus cu multă inteligență în arta cunoașteriii, atât în literatură, cât și în cercetarea științifică, astfel aducând beneficii enorme culturii naționale române și culturii universale. Susținerea doctoratului la Paris, cu lucrarea „Jean-Jacques Weiss et son oeuvre littéraire”/„Jean-Jacques Weiss și opera sa literară”, îl face pe tânărul scriitor să fie cunoscut și apreciat destul de bine la nivelul culturii și științei europene, lucrarea de doctorat fiind înzestrată cu o prefață de profesorul și criticul literar francez Émile Faguet și de o apreciere destul de pozitivă din partea vestitului critic literar francez Gustave Lanson. Prin capacitățile sale intelectuale, în paralel cu lucrarea de doctorat, Eugen Lovinescu prezintă și monografia „Les voyageurs français en Grèce au XIX-e siècle (1800-1900)”, cu o prefață de Gustave Fogères, profesor și scriitor francez. Cât despre Emil Cioran (n.8 aprilie 1911, Rășinari – d.20 iunie 1995, Paris), scriitor și filozof român, Domnia Sa a realizat opere literare inegalabile în cultura universală. Cele mai importante lucrări în domeniul filozofiei și nu numai, scrise de Emil Cioran, au fost traduse în limba engleză de profesorul, scriitorul, poetul, criticul literar și traducătorul american Richard Joseph Howard, toate fiind publicate în S.U.A. Pentru primul său volum scris în limba franceză „Précis de décomposition“/„Tratat de descompunere“, publicat la Editura Gallimard din Franța, Cioran este nominalizat cu prestigiosul Premiu „Rivarol” în anul 1950. Peste 23 de cărți, autor Emil Cioran, au fost traduse în limba italiană, cu aportul scriitorilor, lingviștilor, criticilor literari și traducătorilor italieni precum Annunziata Capasso, Mattia Luigi Pozzi, Fulvio Del Fabbro, Cristina Fantechi, Diana Grange Fiori, Giovanni Rotiroti, Andrea Rigoni, Tea Turolla, Lauro Colasanti, Carlo Laurenti, Luigia Zilli, etc. Cunoscut ca mare filozof în cultura universală, Emil Cioran este prezent în renumitele enciclopedii din Marea Britanie, SUA, Franța, Italia, Germania, etc., respectiv prezent și în renumitele biblioteci din întreaga lume. Referitor la Nichita Stănescu (n. 31 martie 1933, Ploiești – d. 13 decembrie 1983, București), mare poet, scriitor și eseist român, în anul 1977 este propus la Premiul Nobel de către scriitorul suedez Arthur Lundkvist, iar în anul 1975 i se decernează valorosul Premiu european „Johann Gottfried von Herder”. Lucrările distinsului poet sunt traduse în mare parte în Iugoslavia, inclusiv două volume de poezii editate în limba română și iugoslavă – ediție bilingvă, totodată sunt publicate și alte ediții traduse în limba engleză, iar editura Narodna Kultura din Bulgaria editează volumul „Bazorelief cu îndrăgostiți”, traducerea realizată de Ognean Stamboliev. Nichita Stănescu este unul dintre cei mai importanți scriitori din literatura română, reprezentând curentul neo-modernist românesc din anii 1960-1970. Pe când Eugen Ionescu (Eugene Ionesco, n. 26 noiembrie 1909, Slatina – d. 28 martie 1994, Paris; dramaturg, scriitor în limbă franceză, eseist, traducător, critic literar, membru al Academiei Franceze, membru post-mortem al Academiei Române) este unul dintre cei mai de vază dramaturgi români ai secolului XX. Opera lui Eugen Ionescu a prezentat temeiul motivațional în compunerea și rescrierea multiplelor lucrări literare, multiplelor studii de cercetare, în organizarea nenumăratelor manifestări culturale internaționale. În 1990 Editură Gallimard din Paris a editat întreaga opera de teatru a lui Eugen Ionescu în colecţia Biblioteca Pleiadei; iar în anul 2009, cu prilejul centenarului de la naștere, opera distinsului scriitor a fost onorată și sărbătorită în întreaga lume. Despre opera lui Eugen Ionescu au scris renumiți scriitori și critici literari din literatura universală precum Alexandra Laignel-Lavastine, Marie-France Ionesco, Giovanni Rotiroti etc. Cât despre Tudor Vianu (n. 8 ianuarie 1898, Giurgiu – d. 21 mai 1964, București), este un estetician, critic și istoric literar, eseist, poet, filosof, traducător, profesor și academician român. Domnia Sa susține teza de doctor în filozofie la Universitatea din Tubingen, Germania, iar debutul literar este prezent în lucrarea „Dualismul artei”/„Der Dualismus der Kunst” în limba germană. Cele mai importante lucrări cu referire la opera lui Dostoievski, Cervantes, Voltaire, Shakespeare, Camoens, Goethe, Stendhal etc., au fost incluse în volumul „Studii de literatură universală și comparată”, astfel personalitatea domnului Tudor Vianu fiind recunoscută în cultura universală în calitate de umanist și filolog desăvârșit. Cu referire la Bogdan Petriceicu Hasdeu – academician, enciclopedist, scriitor, jurist, filolog, folclorist, publicist, istoric și om politic (n.26 februarie 1838CristineștiHotin – d.25 august 1907Câmpina) a fost intelectualul care a contribuit enorm la amplificarea diverselor ramuri din filologie și a istoriei române. Necătând la faptul că a fost mai puțin cunoscut în literatura europeană și universală, însă Domnia Sa a fost unul dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile.

Prin contribuția marilor scriitori români, rezultat al unei munci intelectuale asidue, literatura româna nu numai că s-a promovat sau că a fost recunoscută în cultura universală, dar, în același timp, literatura româna a dezvoltat cultura universală. Corespunzător, cultura română, cu caracterul său propriu, s-a dovedit a fi o civilizație distinctă care în procesul evoluției s-a remarcat profund prin arta cunoasteriii în cultura universală. Arta cunoasterii a fost prezentă prin literatură, muzică, pictură, știință în diverse domenii etc., iar reprezentanți de vază în toate acestea, de la începuturi și până în prezent, au fost și sunt renumiții scriitori români clasici și contemporani precum Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Ion Luca Caragiale, Lucian Blaga, Eugen Lovinescu, Mircea Vulcănescu, Zaharia Stancu, Ana Blandiana, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Nae Ionescu etc. Așa fiind, literatura română s-a identificat în cultura universală ca una originală, recunoscută prin intermediul distinșilor pictori, scriitori, muzicieni, cercetători români, printre ei aflându-se renumitul dramaturg Eugen Ionescu (Eugene Ionesco) – unul din fondatorii teatrului absurdului din Paris, Mircea Eliade – renumit savant și filozof în instituirea studiului de „istoria religiei”, biologul George Emil Palade – Premiul Nobel în 1974 pentru medicină și filozofie; Emil Cioran – mare scriitor și filozof român, cu nenumărate opere literare scrise în limba franceză, apreciat la nivel de Blaise Pascal (filozof, teolog și matematician francez); Horia Vintilă – romancierul care a proslăvit în operele sale folclorul și cultura română; sculptorul Constantin Brâncuşi, considerat pionierul sculpturii abstracte moderne; compozitorul George Enescu care a făcut cunoscut întregii lumi ce este muzica și folclorul românesc și nu numai, etc. Drept urmare, conținutul literaturii române reprezintă valoare culturală autentică în sensul deplin al cuvântului, însumând în sine expresia muncii intelectuale ce este materializată prin noțiunea de a satisface necesitățile spirituale ale individului din societatea română, cât și din societatea universală. Respectiv, cultura română, prin specificul său, se corelează în cel mai decent mod cu creația literară autentică, realizată de remarcabili scriitori și oameni de știință ai neamului românesc. Deci, tot respectul și admirația pentru limba, literatura și cultura română!

Cât despre alți scriitori români din toate timpurile, înzestrați cu aptitudini scriitoricești deosebite, care de-a lungul istoriei s-au afirmat cu multă inteligență în cultura și literatura română, dar și cea universală, s-ar putea scri la nesfârșit, însă ne vom opri aici, restul va mai urma.

Dr. Galina MARTEA





Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.