◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Argumentele care justifică abordarea aceleiași teme în mai multe versiuni de articole

Uneori ne îndreptăm mai bine prin vederea răului decât prin exemplul binelui.”. (Blaise Pascal).

Au fost mai multe teme, de interes major economic și social, pe care le-am abordat în mai multe versiuni de articole.

Întrebarea care se pune, din partea unor persoane, este următoarea: prin ce justific o asemenea abordare?

Pentru a se înţelege corect și pe deplin raţiunea pe care am avut-o și o am și în continuare în abordarea aceleiaşi teme, în mai multe versiuni de articole, sunt necesare următoarele precizări.

1. Înainte de a elabora un articol mă gândesc foarte mult la efectele benefice pe care le va produce pe plan economic și social.

Între efectele benefice se înscrie și eliminarea numeroaselor și gravelor neajunsuri existente în legislaţia prin care se stabilesc obligaţii de plată de natură fiscală (impozite, taxe, contribuţii sociale pentru sănătate, pensie, şomaj etc.) pentru toţi salariaţii și pensionarii.

2. Grav este faptul atunci când instituţiile statului vizate nu iau măsurile necesare faţă de incontestabilele neajunsuri semnalate.

Exemplu. Se ştie că, Codul fiscal este Legea care afectează viaţa oricărui cetăţean din această ţară.

În aceste condiţii această lege ar fi trebuit și ar trebui ca permanent să fie elaborată prin cuvinte și expresii care să fie pe înţelesul celor care trebuie să o aplice.

Cum poţi să interpretezi și să aplici corect o lege care abundă în cuvinte și expresii:

1) care nu sunt în DEX, care nu sunt cunoscute în limba română, pe care nu le înţelegi,

2) al căror sens fie nu este explicat, fie este explicat contradictoriu în locuri diferite din aceasta.

În articolul „Fiscalitatea în «spiritul» şi în «litera» legii. Neajunsuri în reglementare, soluţii practice de rezolvare” sunt prezentate câteva exemple de nereguli dintre cele peste 1.000 constatate de subsemnatul în Codul fiscal.

Ca om care a lucrat aproape 25 de ani într-o structură a Ministerului Finanţelor (MF), conducând inclusiv activităţile (1) de control fiscal, și (2) de metodologie și asistenţă contribuabili, am constatat numeroasele și gravele neajunsuri pe care le-au generat, timp de aproape 20 de ani, abundenţa de cuvinte și expresii care nu sunt în DEX, care nu sunt cunoscute în limba română.

3. Semnalând respectivele numeroase și grave neajunsuri, recunoscute de specialiştii în materie, și constatând că nu se iau măsurile cuvenite, ce trebuia să fac?

Să procedez ca un birocrat?

Să închid ochii la acestea de frică să nu sufăr consecinţe negative, cu atât mai mult cu cât eram salariat al MF? (am fost chemat în MF, la un secretar de stat și ameninţat, direct și personal, inclusiv în prezenţa altor persoane, că „dacă vei mai continua să prezinţi asemenea neajunsuri, vei fi dat afară din finanţe”).

Chiar și în aceste condiţii am continuat și cu mai multă preocupare să contribui, cu propuneri și soluţii, la eliminarea numeroaselor și grave neajunsuri existente în întreaga legislaţie prin care se stabilesc obligaţii de plată de natură fiscală (impozite, taxe, contribuţii sociale pentru sănătate, pensie, şomaj etc.) pentru toţi salariaţii și pensionari.

Am considerat că efectul maxim se va atinge în condiţiile în care articolele în care sunt semnalate numeroasele și gravele neajunsuri din legislaţia fiscală:

1) sunt publicate în cât mai multe reviste, ziare și pe internet, inclusiv prin reluarea în „versiuni ale aceluiaşi material” și

2) sunt transmise cu adresa scrise, la cât mai mulţi conducători ai celor mai importante instituţii ale statului, guvernanţi, parlamentari, politicieni (deţin confirmarea a circa 100 de adrese transmise și primite de destinatari).

Rezultatul: dintre cele circa 1.000 de propuneri făcute de îmbunătăţire a legislaţiei fiscale, în jur de 200 au fost adoptate.

Dar cum „morişca legislativă” funcţionează rapid (uneori nici nu apucă o lege să se aplice bine că și este modificată sau înlocuită cu alta), reglementările criticate dispar și apar alte prevederi legale cu noi asemenea neajunsuri.

4. Permanent am considerat că am datoria să contribui (1) la identificarea și la prezentarea neajunsurilor legislative și (2) la oferirea de soluţii concrete, cu certă aplicabilitate practică, pentru optimizarea legislaţiei.

Grav este faptul că în instituţiile statului se acordă tot mai puţină atenţie procesului de optimizare legislativă și, ca urmare, și propunerilor făcute de specialişti pe această linie.

Acesta este motivul pentru care se justifică reluarea în „versiuni ale aceluiaşi material” și publicarea în cât mai multe cărţi, reviste, ziare și pe internet.

Mă bucur că unii oameni au înţeles această preocupare insistentă prin care se urmăreşte numai și numai binele social.

5. În condiţiile în care instituţiile statului sunt tot mai politizate, mai birocratizate, mai corupte și mai lipsite de criteriul meritului personal (al criteriului valorii-muncă) în angajarea și în promovarea personalului propriu, s-a ajuns în situaţia în care:

1) fie se neglijează tot mai mult optimizarea procesului legislativ și, pe cale de consecinţă, optimizarea vieţii economice și sociale,

2) fie se emit reglementări duplicitare, care să corespundă unor grupuri de interese, și chiar interesului personal al unor persoane juridice.

Voi da numai două exemple în acest sens.

5.1. Cum este posibil ca, chiar și la nivelul Curţii Constituţionale, să se emită o Decizie1 prin care să se declare că prevederile art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituţionale pe motiv că nu definesc noţiunea de „impozit cu reţinere la sursă” în condiţiile în care chiar în această Decizie se folosesc cuvinte care nu sunt în D.EX., care nu sunt cunoscute în limba română (precum „infralegale”, „infraconstituţional” etc.)?2

Paradoxul, și serioasele semne de întrebare care se ridică (justificate) cu emiterea acestei Decizii sunt date de faptul că aceasta a fost emisă în condiţiile în care:

1) prevederile art. 6 din Legea nr. 241/2005 au mai fost contestate, de mai multe ori, ca fiind neconstituţionale pe motiv că nu definesc noţiunea de „impozit cu reţinere la sursă”, dar pe care Curtea Constituţională le-a respins;

2) noţiunea de „impozit cu reţinere la sursă” există în legislaţia fiscală de circa 25 de ani, devenind în timp foarte cunoscută,

3) prevederile art. 6 din Legea nr. 241/2005 nu au fost declarate ca fiind neconstituţionale când acest lucru se justifica, respectiv atunci când, în general, noţiunea de „impozit cu reţinere la sursă” nu era nici cunoscută bine, și nici nu era definită în legislaţia fiscală; spre surprinderea tuturor, aceste prevederi au fost declarate ca fiind neconstituţionale după circa 25 de ani de folosire a noţiunii în discuţie, adică atunci când a ajuns să fie corect înţeleasă și aplicată de toate organele fiscale și de toţi contribuabilii.

Este foarte grav dacă și la nivelul Curţii Constituţionale și-a făcut loc făţărnicia, ipocrizia, duplicitatea în emiterea Deciziilor sale.

5.2. Cum este posibil ca, dintre două persoane (1) care au aceiaşi vechime în muncă şi (2) care au plătit aceleaşi contribuţii sociale, deci având constituit acelaşi fond de pensie, o persoană să obţină o pensie de până la aproape 74.000 de lei, iar cealaltă persoană să încaseze o pensie de circa 3.000 de lei, și chiar mai puţin, deci de 25 de ori mai puţin?

Putem accepta acest lucru?

Cu excepţia beneficiarilor acestor pensii uluitoare (care s-au situat mai presus de lege, care și-au făcut legi speciale pentru propriul interes), teoretic toată lumea este contra acestor grave neajunsuri, dar practic foarte puţini fac ceva pentru eliminarea acestor ticăloşii legislative.

Am abordat această problemă prin publicarea în peste 30 de cărţi, reviste, ziare și pe Internet, inclusiv prin reluarea în „versiuni ale aceluiaşi material” cu scopul că, printr-o mediatizare cât mai mare, se va crea o presiune asupra factorilor decidenţi pentru a elimina un asemenea grav abuz legislativ.3

Mass-media ar trebui să-i sufoce pe guvernanţi, pe parlamentari și pe politicieni cu articole pe această temă, inclusiv cu „versiuni ale aceluiaşi material”, cerând eliminarea acestor grave abuzuri legislative.

6. Indiferent de instituţia statului la care se constată erori în activitatea sa (unele cu adevărat foarte grave), acestea trebuie identificate, puse în evidenţă, cu soluţii practice de rezolvare.

Atingerea acestui scop are loc, în frecvente cazuri, şi prin reluarea în „versiuni ale aceluiaşi material”.

Un rău mare este şi atunci când nu arăţi răul.

Răul trebuie arătat, indiferent prin ce forme și de câte ori, până când acesta este lichidat

În caz contrar „somnul raţiunii naşte monştrii”.

Existenţa numeroaselor și însemnatelor neajunsuri legislative (și nu numai legislative) este cauzată și de pasivitatea oamenilor de bine care uită că „Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervină.”. (Albert Einstein), că „Toţi suntem responsabili de prosperitatea prostiei” (Vasile Ghica) și că „Cine nu împiedică fapta rea, atunci când poate, acela îndeamnă la ea”. (Seneca, Troades, 290).

În cazul în care tot mai mulţi oameni bine intenţionaţi, în special cei din mass-media, și dintre elitele autentice ale societăţii, s-ar preocupa serios și de problemele majore ale acestei ţări, aşa cum este și cea prezentată în acest articol, ar fi eliminate multe dintre numeroasele şi gravele neajunsuri existente în prezent.

Sper că am reuşit să explic motivul pentru care mai multe teme, de interes major economic și social, le-am abordat, și le voi aborda, în mai multe versiuni de articole.

1 Este vorba de „Decizie Nr. 363 din 7 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale”

2 A se vedea articolul subsemnatului „Unele Decizii ale Curţii Constituţionale sunt emise prin cuvinte

care nu sunt în DEX, care nu sunt cunoscute în limba română.

3 A se vedea, spre exemplu, articolul „Discriminări, inechităţi şi privilegii în stabilirea pensiilor”.

Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcriţa / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *