În întreaga țară, din Botoșanii lui natali până în Banat, din Maramureș până la Constanța, de la Iași până la Craiova și de la Vișeu-de-Sus la Alexandria au fost manifestări omagale prilejuite de nașterea lui Mihai Eminescu, 15 ianuarie 1850. Cei 172 de ani trecuți de atunci au marcat în istoria culturii naționale tot atâtea etape ale consolidării ideii de stat național, de patriotism și de naționalism în sensul bun, nu în cel acuzat fie de tot felul de neica nimeni, fie de cei interesați să se situeze pe ei înșiși deasupra ideilor celebrului ipoteștean, naționalism în raport cu care se confundă ideea de a-ți apăra interesele nației tale cu aceea de a impune și altora ceea ce consideri tu ca fiindu-ți reprezentativ și identitar. Dar, știm cu toții, Eminescu nu înseamnă doar aceste traiecte, ci mult mai mult și mai profund: poezie, filosofie, dramaturgie, economie, politică, jurnalism reformator și fondator, educație, plus atitudine, caracter, altruism, iar peste toate, un mare și definitoriu spirit de sacrificiu, dus, uneori, până la limite greu de imaginat pentru omul simplu, ba chiar pentru cel pregătit să accepte punerea vieții sale în slujba interesului celorlalți semeni.
Genial și singuratic, iubind și neurând, preferând modestia și cultivând prietenia, respectând valorile altora, dar necruțător cu încălcarea celor ale poporului său, Eminescu este, cum s-a mai spus, dar e bine să ne reamintim ori de câte ori avem prilejul, „românul absolut” (Petre Țuțea), vectorul sublim al acestui popor aflat la granițele a trei mari imperii, care nu l-au cruțat, din contră, l-au exploatat, l-au subjugat, l-au umilit, de atâtea ori, l-au jefuit, l-au mințit și l-au intoxicat cu tot felul de minciuni, promisiuni, speranțe deșarte provocându-i răni, suferințe, pagube, dar din care situații, până acum, a reușit să iese, să se redreseze…
Mihai Eminescu, sărbătorit și anul acesta de la grădinițe la universități, de la clase de liceu la Academia Română, mai stângaci sau mai elevat, mai amatoricesc sau mai profesionist, s-a dovedit încă o dată inepuizabil în fațetele operei sale, în inepuizabilul valorificării acesteia, în universalitatea fără vârstă a straturilor și reverberațiilor acesteia în mințile și conștiințele românilor și dincolo de ele, pentru că Eminescu este o valoare nu doar europeană, ci și una universal, traversând majestuos peste detractori ocazionali de ieri sau de azi.
***
Desfășurat efectiv timp de trei zile – 11,12 și 13 ianuarie a.c. la Băile Heculane, Orșova și Drobeta Turnu Severin – Festivalul Internațional de Literatură „Mihai Eminescu” a reunit scriitori, critici literari, jurnaliști și alți artiști, iubitori de poezie și eveniment cultural de înaltă calitate din Cluj, Timișoara, Târgu Mureș, Craiova, Reșița, Râmnicu Vâlcea, Tg Jiu, Orșova și Drobeta Turnu Severin, dar și din Serbia și Republica Moldova, de aici venind grupuri de scriitori și jurnaliști, toți și vorbitori de limba română, ei fiind expresie a vieții culturale a comunității române din Voivodina, îndeosebi, sau de pe Valea Timocului, din Chișinău și alte spații de dincolo de Prut.
S-au făcut comunicări pe marginea operei și personalității lui Eminescu, atât la Băile Herculane cât și la Dr Tr Severin, textele acestora fiind cuprinse în volumul omagial EMINESCU, lansat la eveniment.
S-au acordat de către organizatori trei tipuri de premii, anume „Eminescu”, „Pamfil Șeicaru” și „Hyperion”, decise de un juriu avându-i în componență pe Mihai Cimpoi, academician, Rep. Moldova, președintele juriului, Nicolae Păun, academician, România, Tudor Nedelcea, scriitor, eminescolog, Zenovie Cârlugea, critic literar, eminescolog, Florian Copcea, scriitor, director al Festivalului. Între cei care le-au primit, s-au numărat: Ovidiu Pecican (Cluj), Nicolae Băciuț (Tg Mureș), Pompiliu Crăciunescu (Timișoara), Ion Munteanu (Craiova), Nelu Barbu (Rm. Vâlcea), Adela Ionașcu (Dr Tr Severin).
De asemenea, au mai fost distinși cu premii dintre cele menționate: Mihaela Albu (Craiova), Maria Vida (Cluj), Vasile Barbu, Mariana Stratulat, Valentin Mic (Serbia) Mihai Vicol (Rep. Moldova), Dan State, Nicolae Cismaru, Puiu Răducan (Rm. Vâlcea), Andrușa Vătuiu (Orșova), Victor Rusu, Emanuela Bușoi, Marius Arbănași, Daniela Tutunaru, Viorel Mirea, Elena-Alina Grad (Drobeta Tr. Severin), Titu Dinuț (Șișești, MH).
Diplome de excelență pentru contribuție la actul cultural pe anul 2022 au primit Elena-Sorana Copcea (poezie) și Ziana-Filofteia Bîrdeanu (muzică populară).
Între alți distinși participanți: Mihai Firică, Ileana Roman, Nicolae Jinga, Emilia Mihăilescu, Nicolae Calițoiu, Eugen Dulbaba s.a.
O agendă plină, cu multe personalități din lumea literară, jurnalistică și creștină, inclusiv, P.S. Nicodim, episcop de Severin și Strehaia, Mihai Zorilă, vicar al Episcopiei, corul „Kinonia” al aceleiași instituiții creștin-ortodoxe. Au mai susținut momente artistice folkistul Dan State (Vâlcea) și Ziana-Filofteia Bârdeanu (muzică populară), prezentată entuziast și pe bună dreptate de prof. dr. Tudor Nedelcea.”
Între organizatori – Primăriile Drobeta Tr, Severin și Băile Herculane, Centrul cultural „Nichita Stănescu”, Palatul culturii „Teodor Costescu”, Episcopia Severinului și Strehaiei, Mânăstirea „Sf. Ana” Orșova, Fundația culturală „Lumina” ș.a.
Dan Șalapa (UZPR)