Într-o zi de ianuarie, pașii mi s-au îndreptat spre strada Batiștei, unde știam că, la numărul 14, o clădire construită în perioada 1932-1934, în stil Art Deco, găzduia expoziția „Regina Maria – Mama Regină”, cu scopul de a marca 145 de ani de la nașterea Reginei Maria a României,
Clădirea, proiectată de arhitecții Ioan C. Roșu și Radu Culcer, a cărei ridicare a durat doi ani și a fost inaugurată în data de 24 iunie 1934, la început, a fost sediul Societății Funcționarilor Primăriei Municipiului București, care avea nevoie de un loc adecvat desfășurării mai multor activități culturale, sportive, sociale, dar și administrative.
Avea o mare și modernă sală de festivități și mai găzduia sediul Băncii Societății Funcționarilor Primăriei Municipiului București, policlinici pentru asistența membrilor societății, farmacie, cabinet dentar, restaurant, baie publică, frizerie, sală de popice. Schimbările politice produse după 1945 au condus la schimbarea destinației, între 1948 și 1989, clădirea a devenit „Casa prieteniei româno-sovietice”, respectiv sediul „Asociației române pentru strângerea legăturilor cu Uniunea Sovietică”. După ‘89, Palatul din Batiștei nr. 14 a devenit sediul Universității Populare, iar după câțiva ani, o parte a subsolului a fost concesionată pentru funcționarea restaurantului Burebista. Începând cu 1996, clădirea a devenit sediul Centrului de proiecte culturale al Primăriei Municipiului București ARCUB. În anul 2009, Palatul a fost clasat ca monument istoric, au urmat lucrări de renovare interioare, apoi a intrat în conservare. În august 2018 a devenit sediul noului Centru Cultural Expo Arte.
Iată pe scurt istoria unei clădiri istorice din centrul capitalei, care din data de 7 decembrie 2020 a devenit gazda acestei expoziții, organizate de Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Expo Arte.
Așadar, după programarea vizitei prin telefon, am ajuns pe strada Batiștei, la nr.14, am urcat scările și am pătruns în spațiul expozițional. Elegant, potrivit pentru scopul pe care și l-au propus orga-nizatorii și afișat pe site-ul Centrului: „Evenimentul își propune să ilustreze personalitatea legendarei suverane, cea care continuă să ne dăruiască lecții despre frumos, diplomație, sacrificiu, curaj, patri-otism”. Tot în prezentarea postată pe internet scria: „Demersul nostru expozițional dorește să ilustreze faptul că există un stil Regina Maria care, asemenea stilului victorian, ar trebui documentat, studiat, predat. În acest sens, vor fi expuse piese din colecția Iuliei Gorneanu”.
M-am oprit, rotind privirea de jur împrejur, peste vitrinele frumos aranjate, cu obiecte din colecția Iuliei Gorneanu, dar și peste planșele cu fotografii inedite, documente, acuarele și lucrări grafice reprezentative ale Reginei Maria, rod al documetării profesorului Sorin Mărgărit, doctorand al Facultății de Istorie. Curiozitatea m-a împins să mă aproprii repede de vitrinele din centrul sălii – curiozi-tatea istoricului, a iubi-torului de cultură, dar și a femeii atrase de minunatele obiecte de vestimentație.
Iată câteva obiecte lângă care am avut plăcerea să stau și să le privesc îndelung, pătrunzând cu puterea imaginației în alte tim-puri ale istoriei, în lumea celei numite „Mama răniților”, „Mama Regina”, „Regina soldat”, după 1918, „împărăteasa tuturor românilor”, cea care a avut un rol esențial în realizarea Unirii, cea care a transformat straiele populare în veșminte regale: ie boierească (aparținând pictoriței Ottilia Otetelețanu), ie de Muscel, perle, poșetă din catifea decorată cu broderii cu fir metalic, bete de mireasă cu fir de argint și ciucuri, maramă din borangic cu fir de argint, laibăr șvăbesc, ace săsești de prins vălitura capului, văl brodat cu fir de argint, salbă, centură săsească din bronz cu paftale, ie de mireasă (Oltenia), fruntar cu monede, cărți poștale, ie boierească din borangic (Muntenia), perle, carte poștală cu portretul Principesei Maria, „Regina Maria, Regele Ferdinand” – album original cu litografii, editate cu prilejul încoronării, portrete ale Reginei Maria din ciclul de lucrări „Mic studiu după portretul unei Mari Regine” – 2018, maramă borangic cu fir de aur (Rucăr-Bran), partitura România Triumfală (Marș dedicat Bravilor Noștri Soldați), tricolor de ceremonie, veșmânt din borangic cu însemne voievodale brodate cu fir de mătase și argint, program de sală pentru concertul susținut de Cuartetul de coarede „Regina Maria” – 12 decembrie 1927, sticlă de parfum originală Eau de Cologne Reine Marie de Roumanie, carte poștală cu portretul Pricipesei Maria, broșă Art Deco, piese din dantelă 1900, vâlnic cu tel din argint (Mehedinți), fotă și maramă (Argeș).
Expoziția, deschisă în data de 7 decembrie 2020, ar fi trebui să se încheie în data de 15 ianuarie 2021, dar cu siguranță interesul sporit al publicului a determinat prelungirea până la 26 februarie 2021.
Nu poate decât să bucure asemenea demers cultural, mai ales în condițiile dificile din această perioadă (starea de alertă cauzată de pandemia Covid-19), în care iubitorii de artă, de cultură în general, au foarte puține posibilități de a vedea pe viu asemenea expoziții și de a participa la evenimente, fiind nevoiți să le urmărescă doar în mediul online.
Camelia Pantazi Tudor/UZPR