REPORTER: – Ați debutat la Timișoara, după câte știu, cântând alături de formația Phoenix. Vă rog să vorbiți puțin despre perioada aceea.
AQUILINA SEVERIN : – Am început sā cânt pe scenă încā de când eram
pionerā, ca solistā a corului Palatului Pionerilor din Timișoara, apoi ca solistā a corului Liceului ( fost Medie 5 ) am câstigat, cu premiul întâi, toate concursurile interliceale. Prima apariție tv a fost ca solistā la rubrica muzicā ușoarā la emisiunea „Dialog de la distanțā” între regiunile Banat – Crișana, unde am fost notatā cu 10 de toți cei din juriu. Ca studentā am cântat la Casa de Culturā a Studenților, unde am fost acompaniatā și de formatia Phoenix. A fost o perioadā de mare succes, cu aplauze puternice și multe bis-uri! Phoenixii mā acompaniau cu mare plācere, eram foarte mândră să cânt cu ei. Au urmat foarte multe turnee prin toatā țara, eu începeam programul și apoi ei cântau în continuare de nu se mai opreau. Aceastā perioadā din viața mea a fost de mare succes și experiențā pe scenā.
REPORTER: – Ce loc ocupă Nicu Covci în cariera dumneavoastră muzicală ?
AQUILINA SEVERIN : – Nicu Covaci a ocupat un loc important la începutul lansārii mele în muzica ușoară. În 1968 a avut loc la Iași festivalul studențesc pe țarā și acompaniatā de formația Phoenix am câstigat premiul 1. A fost ultima datā cānd am apārut pe scenā cu dragii mei de la Phoenix. Chematā la București, pentru filmāri televizate, am început o nouā etapā în viața mea artisticā. Dupā 40 de ani, în 2008, ne-am întâlnit la emisiunea lui Māruțā, fārā sā știm și am plâns amândoi de emoție și bucuria revederii. Acum ținem legatura.
REPORTER: -Alături de care mari soliști vocali de muzică ușoară românească ați cântat în spectacole sau emisiuni de televiziune ?
AQUILINA SEVERIN : – Sunt sigurā cā am cântat cu aproape toți soliștii de muzicā ușoarā din generația noastrā și mai tineri: Aurelian Andreescu, Dan Spātaru, Anda Cālugāreanu, Angela Similea, Mirabela Dauer, Mihaela Mihai, Cornel Constantiniu, Mihai Constantinescu, Dorin Anastasiu, Luminița Dobrescu, Aura Urziceanu, Olimpia Panciu, Cornel Fugaru, Marina Voica, Mihaela Runceanu, Corina Chiriac, Ștefan Bānicā, Florin Bogardo, Gabriel Dorobanțu, Stela Enache, Ilie Nicolov, Nicolae Nițescu, Gicā Petrescu, Gigi Marga, Roxana Matei, Adrian Daminescu, Anca Agemolu, Lucia Dumitrescu, Gina Pātrașcu, Sorina Dan…
REPORTER : – La un moment dat ați părăsit România, stabilindu-vă în Germania. De ce ?
AQUILINA SEVERIN : – Soțul meu a rāmas în Germania și dupā doi ani în care am fost interzisā la tv, radio și apariții în spectacole, am reușit sā plec în Germania, unde locuiesc și astāzi.
REPORTER : – Desigur că dorul de țara natală nu v-a dat pace.
AQUILINA SEVERIN : – În România am venit în vacanțā și am stat de fiecare dată câte 3-4 luni. În timpul acesta am primit vizita celor mai buni prieteni: Mircea Albulescu – nașul lui Tudor (bāiatul meu), Stela Popescu, nașa noastră ( de cāsātorie), Cornel Constantiniu – prieten de-o viațā, Marina Voica, Adrian Daminescu, Dorin Anastasiu, Liana Elekes, Genu Ghițulescu (prieten din facultate), Rodica Elena Lupu, Nicu Covaci și alții . Și ne mai vedem cu rudele noastre.
REPORTER : – La ce festivluri importante ați participat în decursul anilor ?
AQUILINA SEVERIN : – În 1966 am fost laureată a festivalului studențesc de la Timișoara, în 1967 am obținut premiul II la festivalul studențesc pe țară de la București, în 1968 mi-a fost acordat premiul I la festivalul studențesc pe țară de la Iași, acompaniată de formația Phoenix, în 1968 la festivalul de la Soci am obținut premiul special al revistei „Smena”, în 1969 am ajuns în etapa finală a festivalului internațional Cerbul de Aur dar am cântat în afara concursului, în gala laureaților și tot în 1969 mi-a fost acordată o mențiune la festivalul de la Mamaia. Trebuie să mai amintesc aici că în 1970 am susținut un recital la festivalul național al artei studențești, în 1974 – la Berlin – am participat la „pressefest” (festivalul presei) și la un turneu cu orchestra rtv Berlin în toată Germania, iar în 1979 am fost la festivalul tineretului din toată lumea, desfășurat în Mongolia, ținut la Ulan-Bator, având numeroase apariții tv pe durata acelei manifestări cultural-artistice.
REPORTER : -Care sunt cele mai importante premii câștigate de dumneavoastră care v-au rămas mai aproape de inimă ?
AQUILINA SEVERIN : – Toate premiile câstigate în festivaluri le-am considerat deosebite, dar cel de care m-am bucurat în mod deosebit, a fost premiul primit la ”Gala stelelor muzicii ușoare românești”, spectacol organizat de Primăria capitalei, care s-a ținut la Circul Metropolitan București în anul 2018. Premiul se numea: ”Excelențā în domeniul artelor”.
REPORTER : Dintre toate cântecele interpretate de dumneavoastră care vă sunt cele mai dragi ?
AQUILINA SEVERIN : – Din momentul în care învāț un cāntec și îl imprim la radio, sau îl cânt la tv, sau în spectacole , îmi rāmâne în inimā și suflet, dar atunci când la spectacole publicul aplaudā un anumit cântec și cere ”bis”, acel cântec rāmâne cel mai apropiat de inima mea, pentru cā atinge și inima publicului. Succes am făcut cu: ”Pentru un cântec” (Ileana Toader), ”Spune-mi sā fiu” (Vasile Vasilache), ”Poate” (Alexandru Mandy), ”Cheia pierdută” (Romeo Vanica), ”O muzicuțā” (Marcel Dragomir), ”Anotimpuri” (Marius Țeicu).
REPORTER : – Se spune pe bună dreptate că poezia și muzica ne mențin mereu tineri. Dumneavoastră aveți această percepție ?
AQUILINA SEVERIN : – Muzica rāmâne întotdeauna tânārā! O asculți de mic copil, în fiecare an și cu cât înaintezi în vârstā o asculți cu aceiași plācere cu care ai ascultat-o când erai tânār. Din punct de vedere sufletesc, muzica o asculți cu același suflet din tinerețe. Da, muzica te ține tânār și vesel.
Interviu realizat de Ioan Vasiu /UZPR