Viteza de propagare a informațiilor în secolul XXI se diferențiază semnificativ de cea înregistrată în secolul anterior datorită unei modificări de substanță în fizionomia sistemului de transmitere. Identificarea căilor și mijloacelor celor mai eficiente pentru beneficiari a roadelor cercetării științifice valorizează rezultatele acestei munci, nu numai prin mecanismele de transmitere a informațiilor, ci și prin prezentarea paternității soluțiilor de rezolvare a problemelor. Pentru asigurarea maximului de valoare la utilizator întregul proces de concepere, realizare și diseminare a unei cercetări științifice se cere înfăptuit într-o manieră sistemică. Modalitatea sistemică de tratare a subiectului, de la debutul procesului de concepere a unui studiu științific la redactarea formei sale electrice sau electronice și de aici la publicare urmărește, pe întreg parcursul narativ, familiarizarea mai multor beneficiari ai respectivelor informații cu tot ce a întreprins cercetătorul pentru asigurarea maximei eficiențe a unui astfel de demers.
Științele economice – drept subdomeniu al cunoașterii socialului – asigură legătura dintre natură (principalul izvor al resurselor materiale) și modul de satisfacere a nevoilor umane, în principal, prin intermediul pieței. Ele se particularizează însă în raport cu științele naturii prin preponderența universurilor aleatoare și nedeterminate în care își formulează deciziile creând astfel un larg teren incertitudinii. Acest lucru nu trebuie însă să împieteze asupra locului științelor economice în competiția cunoştinţelor științifice. Din contră, o astfel de situație incită pe cercetător la o abordare profund analitică, cu tentă prospectivă accentuată, a obiectului său de investigație.
Un anumit decalaj între țările emergente și cele dezvoltate economic se resimte semnificativ și sub raportul vizibilității și diseminării rezultatelor cercetării economice. Una din acuzele acestei stări de lucruri rezidă din abilitarea mai modestă a celor implicați în cercetare cu maniera de concepere, redactare și publicare a articolelor științifice. Pentru a diminua această diferență o contribuție notabilă o aduce recenta apariție editorială, aflată la a doua ediție, anume lucrarea „A concepe, a redacta și a publica un articol științific. O abordare în contextul cercetării economice” datorată profesorilor Vasile Dinu, Gheorghe Săvoiu și Dan-Cristian Dabija. Autorii îmbină armonios statutul de cercetători în domeniul științelor economice cu o expertiză remarcabilă în documentaristică, oferind o lucrare de referință pentru domeniu.
Epuizarea rapidă de pe piață a primei ediții și dorința autorilor de a adânci și îmbogăți semnificativ cazuistica cu care operează a determinat pregătirea pentru tipar, la mai puțin de un an și jumătate de la prima apariție, a ediţiei a II-a a acestei lucrări. Lansările de carte ale primei ediții în centre universitare din România, precum și la Chișinău și Cernăuți au reprezentat un excelent prilej de dezbateri pe tematica incitantă a lucrării la care facem referire.
După parcurgerea integrală a acestei noi ediții apreciem că lucrarea se adresează unui public larg, bine structurat, de la segmentul studenților din ciclul de licență la cel al masteranzilor, de la doctoranzi la cercetători și cadre didactice din domeniul științelor economice și al administrării afacerilor, într-un cuvânt întregului personal academic interesat în diseminarea corectă și performantă a roadelor cercetărilor întreprinse. Dacă sub raportul categoriilor de public țintă există o adresabilitate clar conturată la nivel național, prin faptul că lucrarea beneficiază de un cuprins și câte un rezumat în limbile engleză, franceză și germană aceasta poate suscita interesul și al cercetătorilor din câmpul economic din țările Europei Centrale și de Est.
Construcția lucrării ține cont de rigoarea unui demers științific în domeniul documentaristicii punând la dispoziția cititorului mijloace de investigare sistematice, analitice și eficiente precum și instrumente cu un caracter pronunțat operațional de regăsire a datelor și de transmitere eficientă celor interesați. Este demn de subliniat felul în care autorii asigură îmbinarea structurii logice a lucrării cu valențele ei pedagogice.
Ampla deschidere teoretică, ce aduce în dezbatere rezultatele cercetării economice în contextul rigorilor științifice, are drept nucleu marcarea exigențelor redactării unui articol științific. Legat de acest centru de interes sunt dezvoltate capitolele privitoare la structura și optimizarea citării unui material științific, dar și problematica plagiatului și a cadrului legislativ anti plagiat. Evaluarea performanței științifice în mediul universitar economic, selecția bazelor internaționale de date prin intermediul cărora se poate asigura vizibilitatea maximă a roadelor cercetării, precum și căile și mijloacele aflate la dispoziția cercetătorului pentru publicarea rezultatelor obținute în investigațiile proprii încheie armonios lucrarea.
In acord cu cerințele unui articol științific stilul narațiunii este sobru și precis. Detalieri exemplificative relevante, plasate în fiecare capitol și paragraf, ușurează semnificativ înțelegerea întregului material. Cu tot caracterul său pronunțat operațional lucrarea – în ansamblul său – se ridică mult peste nivelul unui ghid de bune practici, contribuind la formarea unei imagini complete și corecte asupra întregului proces de concepere și redactare a unui articol științific. Autorii și-au propus, de la bun început, să-și limiteze tratarea subiectului la cerințele unui articol științific. Nu este abordată, în mod deliberat, problematica unor lucrări de mai mari dimensiuni precum tratate, monografii, manuale etc. Rațiunea acestei delimitări este cerută de fixarea precisă a destinației lucrării la care facem referire. Sprijinindu-se pe reglementările internaționale și naționale în domeniul evaluării performanței științifice în cercetarea economică autorii subliniază rolul de lider jucat de evaluarea articolelor, în detrimentul lucrărilor științifice de mai mare întindere. Această abordare nu îngrădește libertatea de exprimare a autorilor, aceștia formulând o serie de opinii critice, argumentate, la adresa actului sistem de evaluare a performanțelor, în vederea promovării academice din România. Atitudinea critică este însoțită de propuneri constructive privind perfecționarea cadrului legislativ în domeniu. Este demn de semnalat, în acest context, necesitatea creșterii rolului criteriilor calitative de evaluare în detrimentul celor cantitative, pe care se sprijină actualul sistem evaluativ. Desigur, evaluarea de ordin calitativ este mult mai dificilă, în raport cu măsurarea cantitativă a performanței, prima fiind – dacă nu este suficient de clar conturată – marcată de suspiciunea că este subiectivă. Dacă privim spre exemplul marilor școli existente la nivel mondial constatăm că se pot realiza procedee de evaluare calitativă de finețe, fără tentă subiectivă. Cum se poate evalua, spre exemplu, capacitatea unui profesor universitar de a crea și dezvolta o școală în domeniul în care acesta este abilitat?. Desigur, cu cât nivelul de vizibilitate internațională a performanțelor sale este mai ridicat răspunsul la această întrebare devine mai clar. Avem în vedere nu numai vizibilitatea proprie, ci și pe cea a discipolilor săi. Astfel este stimulată munca în echipă, inter – multi – și transdisciplinaritatea tratării problemelor, precum și complementaritatea abordărilor subordonate unui obiectiv central comun. O astfel de înțelegere a lucrurilor solicită însă și o schimbare de mentalitate în rândul decidenților din domeniul evaluării muncii științifice.
Pentru a înscrie obiectul tematic al lucrării – cercetarea economică – în contextul general al demersului științific primul capitol al cărții este consacrat structurii tipologice și particularităților cercetării economice moderne. Este dezvoltat apoi ciclul sintetic al unei cercetări științifice, marcat permanent de incertitudini și variabile aleatoare. Un loc distinct și bine conturat ocupă termenii cheie specifici unei cercetări economice abordați pe patru cicluri succesive de investigare. Această preocupare pentru clarificări terminologice ajută cititorul la o interpretare corectă a instrumentarului de lucru folosit în întreaga lucrare. Conștienți de semnificația comunicării pentru procesul de diseminare a rezultatelor cercetării științifice în domeniu, acesteia i se rezervă o parte consistentă din lucrare, fiind tratată atât conceptual, cât mai ales operațional, spre a veni în sprijinul cititorului avizat. Ediția a II-a a lucrării accentuează caracterul ilustrativ al narațiunii capitolului cu ajutorul unei iconografii mai sugestive, bazate pe figuri structurate logic, venind în ajutorul tânărului cercetător. Indicatori relevanți – de tipul patrulaterului magic – sau de marcare a strategiei în cercetare întăresc valențele pedagogice ale lucrării.
Capitolul al doilea al lucrării pornește de la morfologia componentelor structurale ale unui articol științific, grupate în elemente de pre-text (titlu, autori, cuvinte cheie, clasificare JEL), elemente de text (introducere, corpul articolului, rezultate, discuții) și elemente de post-text (concluzii, bibliografie, anexe). Criteriile scientometrice de evaluare a unui articol științific sunt apoi tratate pe larg pentru optimizarea citării unui astfel de material, fapt ce sprijină diseminarea sa. În ediția actuală se accentuează rolul și mijloacele prin care lucrarea științifică poate fi promovată pe Internet și în mediile sociale. Exemplificările sunt centrate pe profilul științific al autorului unei cercetări, privit din multiple unghiuri de vedere (instituțional, pe platforme academice, pe rețele sociale sau pe platforme cu indicatori scientometrici). Acest lucru ajută persoana în cauză să-și sporească semnificativ vizibilitatea personalității profesionale.
Redactarea articolului științific reprezintă corpul celui de al treilea capitol al lucrării. Recomandările la adresa stilului științific de redactare, însoțite de numeroase exemplificări se continuă cu cele la adresa redactării bibliografiei. Demn de semnalat este distincția, ce se cere făcută, între lista de referințe și lista bibliografică. Clarificările privitoare la modalitățile de citare : sistem autor-număr și, respectiv autor-dată (sistemul Harvard) prin detalierile exemplificative folosite acoperă întreaga paletă a situațiilor întâlnite în literatura economică. Actuala ediție accentuează caracterul operațional al lucrării tratând problema Programelor software pentru gestionarea referințelor bibliografice.
O temă ce stârnește dezbateri aprinse legate de etica cercetării este cea a plagiatului și a legislației anti plagiat, căreia autorii îi consacră cel de-al patrulea capitol. Problema protecției proprietății intelectuale este esențială în lumea postmodernă, în care acționează pericolul colajului. A decupa din locuri multiple „citând corect” și punând lucrurile cap la cap va duce la o „veritabilă” recenzie a literaturii, dar nu la un document științific original. Acordând atenție fenomenului plagiatului și precursorului acestuia – similitudinea – autorii nu realizează decât un demers în direcția eticii cercetării științifice. Este demn de semnalat efortul realizat de autori, în această nouă ediție, pentru o conturare mai clară a tipologiei plagiatului detectat cu softuri specializate, centrându-se pe cel mai folosit pachet de programe în mediul academic românesc – Plagiarism Detector -. Nu lipsită de interes este sublinierea costurilor suplimentare – în continuă creștere – a detectării plagiatului, în lipsa unui efort educativ realizat, încă din școală, pentru cultivarea eticii cercetării.
Partea finală a lucrării (capitolul cinci în prima ediție) este dezvoltată mult mai complex, rezervându-i-se în această ediție trei capitole . Ea debutează cu o analiză amănunțită a mecanismului și instrumentelor evaluării performanței științifice în mediul universitar economic. Criteriile performanței se cer a contribui la mutația necesară de la evaluarea cantitativă la cea de ordin calitativ, la care am mai făcut referință în această prefață. Reține atenția și prezentarea diacronică a criteriilor de promovare academică în domeniul economic, exemplificările mergând până la nivelul celor mai importante școli economice din România.
O veritabilă radiografie a principalelor baze internaționale de date, ce indexează rezultatele cercetării economice este obiectul unui capitol următor. Multitudinea de informaţii la zi asigură o bază documentară analitică celor ce doresc să-și înregistreze opera științifică și să-și sporească vizibilitatea internațională. Sistemul de atenționare a celor interesați asupra unei noi apariții editoriale pe o temă dată sau privitor la citări ale unei lucrări, în aceste baze, ajută la gestionarea portofoliului științific al fiecărui cercetător.
Capitolul final (șapte) al noii ediții dezvoltă problematica selecției revistelor științifice în care se intenționează publicarea unui studiu sau rezultatele unui proiect de cercetare. Documentată analitic este și problema ierarhiei internaționale a revistelor din domeniul științelor economice. Riguros se prezintă – pentru cei interesați – și partea consacrată indicatorilor scientometrici. Prin exemplul de calcul al acestora mecanismul respectiv devine mai accesibil unui cerc larg de interesați. Legătura permanentă cu reglementările naționale în domeniu asigură caracterul practic – aplicativ al lucrării. Este trecută în revistă și oferta editurilor reprezentative la nivel internațional și național, ce publică literatură economică. Pentru a asigura un echilibru amplului demers de cercetare și documentare lucrarea se încheie cu o analiză a criteriilor relevante, ce se recomandă în alegerea unei reviste științifice economice, drept gazdă a unui studiu realizat.
Subliniem în finalul acestei prezentări consistența și actualitatea suportului bibliografic, ce însoțește fiecare capitol, reprezentând un ghid de resurse documentare de valoare. Cartea este și o provocare pentru cei chemați să asigure cadrul legislativ – normativ al evaluării activității de cercetare științifică economică. Aceștia sunt chemați să evalueze corect schimbul de idei și maniera cum se realizează el. Spiritul lucrării militează pentru crearea climatului de veritabilă dezbatere științifică asupra ansamblului de criterii și instrumente de măsură/evaluare apte să „cântărească” performanța științifică, în raport cu cerințele prezentului, dar mai ales ale viitorului. Cartea de față este un instrument incitant pentru o astfel de dezbatere.
Presimt că noua ediție a lucrării „A concepe, a redacta și a publica un articol științific” va genera trei categorii de cititori :prima formată din cei ce urmăresc să-și formeze o imagine de ansamblu asupra problemei în discuție, a doua a celor ce doresc a adânci o anumită problemă, dezbătută de lucrare, și vor să obțină clarificări punctuale și a treia formată din cei ce vor studia lucrarea cu creionul în mână.
Prof. univ. dr. ec. dr. h. c. Nicolae Al. Pop,
Academia de Studii Economice din București