UZPR – Regal de carte la Salonul cultural de la Palatul Brătianu

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Fundația Ion I. Brătianu vor organiza ediția din 2022 a salonului de carte al fundației, devenit tradiție la Palatul Brătianu de pe Strada Visarion nr. 4. Proiectul inițial a căpătat amploare, devenind un SALON CULTURAL și se va desfășura în perioada 30 martie – 2 aprilie.
Ediția de anul acesta, dedicată Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, va fi însoțit de o expoziție de pictură, sculptură și caricatură, în cadrul căreia vor fi expuse și două retrospective: Rudolf Schweitzer-Cumpăna și Tia Peltz.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, căreia îi este rezervată, așa cum am spus, ediția din acest an a salonului de carte al Fundației Ion I. Brătianu, va fi reprezentată de cărțile apărute la Editura UZP, de publicațiile Uniunii, dar și de cărțile membrilor UZPR, apărute sub egida altor edituri.

Filiala UZPR din Republica Moldova (Chișinău), reprezentată de Conf. Univ.  Victoria Fonari, vicepreședintele filialei, va onora Salonul cu 53 de titluri de carte basarabeană.
În cele patru zile cât va dura SALONUL CULTURAL, sunt estimate 15 lansări de carte, din totalul de peste 150 de autori înscriși.
Gazda evenimentului, Ion I. Brătianu, președintele fundației cu același nume, va face deschiderea Salonului cu lansarea a trei cărți: „În așteptarea eternității”, „Seniorii literaturii noastre” și „Contribuția lui Ion C. Brătianu la revoluția pașoptistă din Țările Române și cugetările sale despre această revoluție”. Aceasta din urmă este o carte bilingvă (română-franceză), a apărut la Paris la Editura Laumond și este prezentată pentru prima dată în România.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, pe lângă expunerea celor peste 100 de titluri apărute la Editura UZP, va avea și patru lansări editoriale.
Una este cartea intitulată „Ideile fundamentale ale dreptului Presei” de Dimitrie Gusti, lucrare apărută la Berlin în 1908 și publicată pentru prima dată în românește în 1969. Și republicată, iată, de Editura UZP, la inițiativa regretatului Doru Dinu Glăvan (care are și cuvântul de încheiere al cărții), sub îngrijirea lui Ioan C. Popa, Mihai Milca și (de asemenea regretatul) Neculai Trandafir.
O altă lansare va fi cea a cărții lui Adrian Fetecău, „TOKYO 2020. Jurnalist în pandemie” dedicată lui Doru Dinu Glăvan, cel care l-a provocat pe autor să devină corespondent al UZPR din Japonia, la Jocurile Olimpice din 2020.Cartea este recompusă din corespondența către UZPR a lui Adrian Fetecău, publicată zilnic, la momentul acela, pe site-ul Uniunii.
O a treia lansare va fi una de-a dreptul spectaculoasă, căci e vorba de un best-seller apărut de curând în Turcia, unde a luat unul dintre cele mai mari premii pentru literatură, The best of Time. Spectaculozitatea vine din faptul că autoarea e o româncă din Teleorman, iar cartea se numește „Elena, fata de Ghiaur”. Este povestea autobiografică a Elenei Mantu, o fată crescută într-un mediu ostil, respinsă de familie (pentru că n-a fost băiat!), cu o mamă care s-a sinucis când fetița avea doar cinci ani, cu un tată care a murit bolnav, cu o soră și restul familiei care au izgonit-o, pur și simplu, de acasă. Obligată de context să se întrețină singură, fata apucă pe căi greșite și ajunge în cele din urmă în Turcia, unde are norocul să cunoască un turc care se îndrăgostește de ea și o ia de nevastă. Au împreună doi copii frumoși, un băiat și o fată.
Toată experiența ei începută dramatic și terminată oarecum bine (chiar dacă soțul ei a decedat) este expusă în cartea „Elena, fata de ghiaur”, care are acum, în Turcia, un succes fulminant, obținând, din partea instituțiilor culturale, cele mai înalte distincții și premii. Cartea apare acum în limba română, cu același titlu din limba turcă, la Editura UZP.
Ion Văduva își va lansa ultimul său volum, intitulat ”Literatură și atitudine”, o carte de interviuri realizate cu mari personalități ale literaturii și culturii române.
Printre cei peste 150 de autori de carte se află și jurnalistul/scriitorul Mihai Traistă de la comunitatea Ucrainenilor din România din partea căreia vor expune și alți autori. Tot din partea ucrainenilor va prezenta unul sau mai multe momente artistice violonista prim-concertistă Natalia Pancec Colotelo de la Filarmonica din București.
Un alt moment artistic va fi susținut și de cunoscutul violoncelist Adrian Naidin, care va avea și lansare de album.
Participarea publicului e gratuită, dar limitată, în funcție de capacitatea spațiului alocat și evoluția situației sanitare.

Departamentul de Comunicare