A fost Sf Gheorghe, a fost 7 mai ziua de naștere a lui George Stanca, ar fi împlinit 72 de ani.
Familia, prietenii, colegii de breaslă și de facultate s-au adunat la Muzeul Național al Literaturii Române pentru o evocare. S-au lansat și 2 cărți publicate în 2018 care din motive de sănătate nu au fost prezentate publicului.
Un corp scufundat într-un lichid-versuri „George Stanca are felul său inconfundabil de a ne aminti mereu că arta este lungă, pe lângă viața care este scurtă (Ars longa, vita brevis). Din viața asta grea, rea, chinuită și ticăloasă, Poetul George Stanca extrage esențe, crochiuri de vorbe și de idei, scene istorice, scene erotice, portrete de femei și de fecioare, peisaje din lume și de lume, cu dezinvoltura cunoscută cu ușurința șuvoiului de vin care curge de la sine, cu amărăciunea unui apus care se apropie iremediabil. Iubirea carnală se combină cu iubirea de țară, dezamăgirea cu speranța, răul cu binele, în imensul creuzet al vieții despre care nu știm de unde vine, de ce vine și încotro se îndreaptă”, afirma președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, despre George Stanca în prefața cărții .
Reporter de profesie-reportaje, însemnări, (la a cărei apariție a contribuit și Paul Surugiu-Fuego prin fundația pe care o conduce). Sunt reportaje începând cu 1974 și publicate în diverse ziare și reviste: Tribuna României, Flacăra, Evenimentul zilei, Scânteia Tineretului, SLAST, Expres Magazin, VIP. Pentru unele dintre ele a luat și premii: Premiul pentru publicistică pe 1985 de la SLAST(Suplimentul Scânteii Tineretului) și Premiul Luceafărul -1992 pentru reportajul “Cioc- cioc- cioc! la poarta Regelui”.
Dar reportajele sufletului lui George au fost despre Transilvania, Munții Apuseni cu reportajul de cartea recordurilor “…La 119 ani“ , legendele lui Horea, Maramureș- cu legendele lui.
Invitații Ioana Crăciunescu, Dorel Vișan, Gigi Mihăiță au recitat din poezia lui George Stanca și au depănat amintiri cu el. Nicolae Dan Fruntelată, unul dintre cei care a scris prefața cărții de versuri a vorbit despre prietenul lui, poetul din cartierul de vest al Bucureștiului Giulești Sârbi, el fiind din cartierul de est-Colentina: “George Stanca e poet până în vârful unghiilor. O bucurie a limbii române în care se joacă, uneori elegant ca un vârf de floretă, alteori miștocar ca un șmecher de cartier, uneori îngânând un cântec de câmpie teleormăneană, alteori cu ecouri din Villon”.
Părintele Emil Cărămizaru, duhovnicul lui George Stanca a vorbit despre 
sufletul lui care trăiește prin poezie și prin opera lui și că e mândru că acesta i-a făcut prefața la cartea lui de poezie și l-a încurajat să scrie poezie.
Avocatul Ionașcu i-a cerut iertare lui George că nu a avut timp să stea mai mult de vorbă cu el din cauza vieții agitate.
Andrei Păunescu are amintiri cu George de la vârsta de 4 ani când venea în casa Păunescu din Sandu Aldea. Apoi de-a lungul timpului unde mergea dădea de Stanca la Cenaclu, la festivaluri folk, la Tabăra de folk și poezie de la Calafat, la meciuri, la facultate, la simpozioane, conferințe și că a stat de vorbă cu el în curte la A. Păunescu în penultima zi, la ziua nepoatei, Alexandra fata Anei Maria Păunescu, când George a intrat în spital. A luat chitara și a cântat pentru că George nu concepea o întâlnire unde exista o chitara să nu se cânte.
Directorul Editurii Semne Ștefan Dulu a fost onorat că i-a editat ultimele 3 cărți.
Bodolan a vorbit despre participarea lui George la revoluția din 89 și i-a dedicat o baladă la chitară.
Olga Bălan, fina lui George a interpretat un cântec din cele 12 pe versurile lui scoase pe un album româno-napoletan în 1999 în Italia, cântece prezentate pe multe scene din Italia.
Sergiu Cioiu, vechi prieten „poezia lui George Stanca trebuie recitată și cântată”.
Sergiu Faleschini, Consulul Onorific al statului Monaco în România a depănat amintiri de la degustările de vin Soare și Bolovanu pe care le-a organizat și unde George era invitat alături de oameni de cultură și ambasadori.
Alex Catalan, coleg la Click a povestit cum așteaptau zilnic scrisorile, cum se făcea liniște când apărea George și începea să vorbească și că mulți au învățat meserie de la el.
Au fost mulți prieteni prezenți Brândușa Mircea-actriță la Teatrul Național, Doru Drăgușin- sculptor, Ana Rus-sculptor, Mirela Hagiu- pictor, Marilena Murariu- pictor, membrii Clubului Unesco în frunte cu președinta Elena Preda, colegi de facultate, prieteni din București și Vâlcea.
Un prieten drag lui George- Tic Petroșel a prezentat un film cu George. El a fost cel care înregistrat video ore întregi de interviuri, povești, recitări cu George.
Lena Stanca