default-logo

Arlinda Morava și drumul divin în artă

Atunci când începe o zi însorită, e imposibil să nu fii încărcat cu optimism… Soarele aduce bucurie și mângâie cu iubire sufletele noastre… E menit pentru a ne inspira și a ne aduce într-o stare de bine… Același lucru îl simt de fiecare dată când mă aflu în prezența solară a unei artiste albaneze care trăiește de peste două decenii în România și căreia, această țară a noastră i-a devenit casă de suflet și însăși viață. Soprana ARLINDA MORAVA, un nume de aur al scenei lirice românești, cu înalte rezonanțe și în cultura europeană, vine parcă dintr-o poveste strămoșească care ne învață din nou cum se cultivă valorile umane, bunătatea, generozitatea, recunoștința, talentul și, mai ales, iubirea de Dumnezeu, pentru că așa cum ne mărturisește ea: Dumnezeu ne-a dat viața ca să ne iubim. Pe lângă talentul său incomensurabil în artă, fie ca soprana sau, mai nou, ca actriță de teatru, este atașat cultural al Ambasadei Albaniei din România, iar în conştiinţa și sufletul a nenumăraţi spectatori apare ca Diva Muzeelor datorită activității sale cultural-artistice de mare succes în incinta muzeelor bucureștene. Iubiți cititori, vă invit la acest interviu în care putem descoperi  împreună măreția sufletului și visurile cele mai nobile ale Omului-Artist ARLINDA MORAVA, o prezență artistică extrem de onorantă, în ultima perioadă  și la manifestările culturale ale Seratelor Eminescu Jurnalistul organizate de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.

– Frumoasă doamnă, Arlinda Morava… Care este definiția succesului pentru dumneavoastră?

Succesul pentru mine este acea chemare interioară, sau talent, cum vrem să-i spunem, dublată de muncă și pasiune pentru meseria pe care ți-ai ales-o.

– Vorbiți-ne, vă rog, despre arborele dumneavoastră genealogic. Ce semnifică numele dumneavoastră?

Vin dintr-o familie cu puternice legături albaneze, din partea ambilor părinți. Numele Morava vine de la muntele Morava din zona Korcea, iar numele mic, Arlinda, e o combinație între numele tatălui meu, Agron, a mamei mele, Raimonda și Linda, numele care i-a plăcut tare mult fratelui meu mai mare. Așa că… a rezultat A R LINDA!

– Talentul si vocația artistică sunt moștenire din familie?

Din partea mamei mă trag dintr-o familie cu puternice înclinații artistice, oameni cultivați cu studii în marile capitale culturale ale Europei, înainte de regimul comunist. Mama mea a primit o educație aleasă de la părinții ei și cu toții au fost pentru mine o sursa de inspirație. Am început cu baletul în Albania și am continuat la București, cu absolvirea Conservatorului.

– Ce înrudire există între talent, pasiune și tehnica vocală?

Cu talentul, te naști, pasiunea este ceea ce îți place să faci fără să simți oboseala, iar tehnica vocală, o parte din ea se află în tine și cea mai mare parte se dobândește prin studii, îndrumarea corectă de către profesor, multă muncă și bineînțeles, este nevoie de timp și experiență. Toate aceste trei lucruri trebuie să se împletească armonios pe scenă.

– Ce reprezintă publicul pentru dumneavoastră?

Publicul este oxigenul nostru, fără public nu putem respira. Așa cum o companie comercială caută clienți, consumatorii produselor sau serviciilor lor, tot așa și noi, artiștii, căutăm „consumatori” de artă pentru momentul artistic pe care îl producem pe scenă, moment pentru care muncim și transpirăm cu toată ființa noastră. Indiferent de motivația publicului de a participa la un spectacol, (petrecerea timpului liber sau alte motivații), publicul este punctul central de referință în tot ceea ce facem sau nu facem pe scenă.

– Care roluri vă reprezintă cel mai mult?

În primul rând, sunt soprană și rolul acesta cred că mă prinde cel mai bine. Cu timpul oameni de teatru au descoperit în mine, fără falsă modestie, că am veleități de artistă de teatru. Astfel, am fost invitată în Albania și în România în piese de teatru, ca actriță, în roluri diverse, în piese scrise de I.L. Caragiale (Zița – O noapte furtunoasă/ Zoe – O scrisoare pierdută), Vasile Alecsandri (Chirița) sau Miguel Cervantes (Don Quijote). Am înclinație, totuși, pentru piese care inspiră dragoste de viață, mișcare, dinamism și dragoste pentru semenii noștri.

–  Aveți o colaborare deosebită cu Marius Bodochi? Ce ne puteți spune mai mult?

Am avut privilegiul să joc în compania inegalabilul maestru Marius Bodochi în mai multe spectacole: Pasiune și iubire, Salieri, Toate-s vechii și nouă-s toate etc. Când joci în preajma acestui extraordinar  actor, simți o mare presiune și responsabilitate, dar, în același timp, maestru exploatează și potențează la maxim valoarea partenerului său. Jucând cu el, am încercat să exprim cu maximă acuratețe rolurile încredințate și mă bucur enorm pentru această oportunitate. Apreciez, îl stimez și îi mulțumesc din suflet pentru absolut tot, sunt recunoscătoare pentru generozitatea și prietenia noastră.

– Unul dintre cele mai emoționante momente din cariera dumneavoastră artistică fulminantă?

Trăiesc fiecare moment pe scenă cu emoție și intensitate potrivite rolului jucat pentru că respect profund publicul din fața mea și îmi respect mult meseria pe care mi-am ales-o. Și dacă ne-am ales o meserie în viață, trebuie să o facem cu multă dăruire, iubire și pasiune, nu din obligație. Totuși, sunt momente care rămân în memorie, ca fiind cele mai apropriate de suflet. De exemplu să poți cânta în fața unei audiențe importante dedicată Maicii Teresa din Calcutta! Am fost profund impresionată. O bucurie imensă!

– Cum se întrepătrund activitățile dumneavoastră de la Ambasadă cu mirajul scenic?

Poziția de Atașat Cultural al Ambasadei Albaniei la București este o recunoaștere a meritelor mele, în plan artistic și cultural, în promovarea culturii albaneze. Nu sunt doar un organizator de evenimente culturale artistice, ci sunt acea persoană care dă conținut și substanță evenimentelor culturale pe care le organizez, prin prezența mea pe scenă atât ca soprană, dar și ca actriță în piesele de teatru, pe scene din România, Albania și pe alte scene internaționale. Cred că rolul artistic și rolul de diplomat se împletesc frumos și se completează în beneficiul promovării culturii și a artei, reușind excelent să consolideze legăturilor culturale dintre România și Albania.

– Ce visuri artistice aveți în prezent?

Îmi place să visez cu ochii deschiși. În plan profesional, îmi doresc să strâng legăturile culturale și artistice româno-albaneze pentru că acestea contribuie la dezvoltarea relațiilor de bună înțelegere și colaborare între cele două țări. În plan artistic, visez să interpretez roluri care să încânte inima publicul, să-i facă pe oameni să uite de necazurile cotidiene, să fie mai generoși și mai toleranți, să iubească viața și să se bucure în fiecare zi lăsată de la Dumnezeu de tot ceea ce ne înconjoară.

– Un cuvânt pentru IUBIRE! Dar pentru VIAȚĂ?

Viața fără iubire este seacă. Dumnezeu ne-a dat viața ca să ne iubim. A iubi înseamnă a fi mai bun fără să aștepți o recompensă. Asta trebuie să te facă fericit. Cei care dau iubirea nu trebuie să ceară nimic în schimb.

Un mesaj cititorilor UZPR.

Sunt cea mai fericită persoană din lume când pot să fiu generoasă și să aduc un zâmbet sau chiar fericirea pentru semenii mei.

 

Interviu de Claudia Motea

Despre autor

Articole asemănătoare

  1. Marin Giulia Reply

    Arlinda Morava este artistul ce știe să dăruiască emoții dacă ai văzut-o o data, nu reușești să te abții și mergi la toate spectacolele ei, chiar și în alte orașe, scolo unde ea aduna mulți spectatori, salile sunt plene
    Eu sunt un fan Arlinda Morava și sunt onorata că m-a acceptate că prieten
    O îmbrățișez cu drag, dar trebuie să vă mai spun că îmi place și Marius Bodochi, Adriana Alexandru, Theodora Stanciu, și nu în ultimul rând Claudia Motea
    Felicitări, frumoas interviu

Lasă un răspuns

*