Despre această temă s-a scris mult; este poate una dintre cele mai studiate teme ale momentului.
Legile naturale ale universului sunt cele cu care, vrând nevrând, lucrăm fiecare dintre noi. Toţi lucrăm cu o putere infinită, cu o singură lege, Legea Atracţiei. Fiecare dintre noi suntem “magneţi” a ce gândim.
Cei mai mari învăţători care au trăit vreodată, ne-au spus că legea atracţiei este cea mai puternica lege din univers.
De-a lungul veacurilor poeţi precum Wiliam Shakespeare, Robert Browning şi William Blake au transpus acest adevăr în poezie. În muzică, Ludwig van Beethoven l-a exprimat prin concertele sale. Mari gânditori, minţi luminate precum Socrate, Sir Isaac Newton, Johann Wolfgang von Goethe sau Victor Hugo ne-au împărtăşit aceste lucruri în scrierile lor.
Legea atracţiei determină ordinea deplină a universului. Ea a existat de la începuturile timpului, vechii babilonieni o ştiau, religiile precum hinduismul, tradiţiile hermetice, buddhismul, iudaismul, creştinismul şi islamismul au transmis acest adevăr: gândurile noastre sunt cea mai puternică forţă din univers.
Este important să înţelegem că această lege a universului nu ţine cont dacă noi, ca indivizi singulari, percepem un anumit lucru sau fenomen ca fiind bun sau rău, ori dacă îl dorim sau nu. Ea răspunde gândurilor noastre. Cu alte cuvinte, dacă ne gândim la datorii, divorţ, neînţelegeri în familie, litigii… acest lucru transmitem în Univers. „Mă simt foarte rău din cauza sărăciei (datoriei) în care trăiesc”. Această afirmaţie pe care o trimit Universului şi acesta nu ne va da niciodată un răspuns pozitiv.
Temerile noastre cele mai frecvente, “pierderea jobului, datorii, infidelitate, copiii noştri cu viaţa dezorganizată etc” sunt gânduri predominante, pe care vă concentraţi, indiferent dacă aceste frici sunt conştiente sau incostiente, acestea rămân ca o piatră de încercare, iar ceea ce gândim, acel ceva ni se întâmplă.
Michael Bernard Beckwith spunea că: “trăim într-un univers în care există legi, exact aşa cum există legea gravitaţiei”.
Suntem practic ceea ce gândim şi ceea ce cunoaştem despre univers, adică legea atracţiei este o lege a naturii, este precisă şi riguoasa.
Sună ciudat poate, dar tot ce ne înconjoară în viaţa noastră acum, inclusiv lucrurile care ne apasă, ne disturbă, ne supără, au fost atrase de către noi.
În practica mea ca psiholog clinician, am descoperit că primul imbold al pacientului la terapie este să riposteze (negarea freuidiana) de exemplu ” nu eu am atras accidenul x”, ”nu am atras eu datoriile x”, “nu eu am vrut să mă înşele partenerul x”.
Emoţiile, sentimentele sunt cel mai important instrument care ajuta să ne creăm prezentul.
Avem două serii de sentimene: bune şi rele. Constantin Dulcan spunea că, un exces de hormoni glutocorticoizi (hormoni de stres) poate bloca generarea de noi celulele nervoase având ca posibil risc, în timp, apariția bolii Alzheimer, boala cu o frecvenţa în creştere în prezent. Depresia prelungită poate avea un efect similar. Se apreciază că secreția de cortizol și catecolamine (adrenalină și noradrenalină) crește de cinci ori în 30 de minute din cauza supărării sau când suntem stresați. Trei emoții duc la infarct: mânia, frica și depresia.
Sistemul imunitar este de asemenea afectat în stres. O cercetare arată că studenții sunt mai vulnerabili la boli acute de sezon în perioada examenelor.
Depresia din timpul perioadei în care avem o fractură face ca timpul de vindecare să fie mai lung. Dacă un bătrân este deprimat, s-a constat că îi trebuie de patru ori mai mult timp să se vindece decât unul care e mai binedispus. S-a observat că în cazul a doi bolnavi cu același diagnostic, unul tonic, optimist, iar celălalt nervors, furios, acesta din urmă se vindeca mai greu. Furia blochează vindecarea. Un neoplasm de sân riscă să se generalizeze mai repede dacă depresia apărută ca reacție la boală nu este tratată. Sigur că femeia face o depresie atunci când află acest diagnostic, e o reacție normală, dar dacă nu-și învinge singură depresia sau nu și-o tratează crește riscul generalizării și metastazării.
Totodată în cartea sa “Inteligenta Materiei”, Constantin Dulcan dezvoltă principiul potrivit căruia emoţiile pozitive la nivel neuronal activează lobul prefrontal stâng, iar cele negative sunt stocate de către creier mai lent şi în lobul prefortal drept. Cu alte cuvinte creierul nostru discerne între trăirile cu semnificaţie negativă (depresie, furie, mânie, resentimente) şi cele pozitive (recunoștiintă, bucurie, dragoste, iertare, pace).
Ca psiholog, propun următoarea metaforă pacientiilor cu care lucrez, pentru că este dificil să aplicăm legea atracţiei şi să învăţăm să fim magneţi umani de energie vindecătoare şi creatoare: ce ar fi dacă la nivel mental am folosi parabola poveştii lui Alladdin şi lampa să fermecată, în care duhul, entitatea superioară (Dumnezeu, fiinţa de lumină, fiecare cu ce rezonează mai bine) îi împlineşte cele 3 dorinţe, Duhul din lampa îi răspunde “dorinţa ta este poruncă pentru mine!”, aşadar acesta este primul pas , să cerem cu toată energia noastră, să facem o comandă către Univers. Această metaforă face trimitere şi la Noul testament în care Iisus ne spune „cere-ţi şi vi se va da”, bate-ţi şi vi se va deschide”.
În pasul doi, este important să credem în ceea ce am cerut, să vizualizăm cu ochii minţii rezultatul cererii noastre, ca şi cum deja am dobândit şi ne bucurăm de ceea ce am cerut, apoi să lăsăm lucrurile să vină către noi, să lăsăm Universul să lucreze în favoarea noastră.
În pasul 3, ca să primiţi ce aţi cerut, creați frecventa energetică necesară spunându-vă în gând ”primesc lucrul x”, simt cum vine către mine.
De exemplu în terapie întâlnesc următoarele situaţii:
Pacientul îmi spune:
- Şeful nu îmi recunoaşte meritele.
- Soţul nu mă tratează bine .
- Nu mă înţeleg cu x.
- Nu vreau să o mai văd pe colega x.
- Nu am bani suficienţi să plătesc excursia, rata, etc.
- Nu vreau ca partenerul să mă înşele.
- Nu vreau ca fiul meu să facă lucrul x.
Dacă ne centram puţin atenţia pe exemplele de mai sus, toate conţin negaţii, au deci o frecvenţă negativă, iar atunci când cerem, dacă ne raportăm la pasul 1 din legea Universului, practic noi atragem mai multă negaţie “şeful nu îmi recunoaşte meritele”- vreau ca şeful să nu îmi recunoasca meritele, asta transmitem energetic.
O să iau următorul exemplu, divorţul şi infidelitatea sunt principalele cauze care generează în zilele noastre tulburarea depresivă. Avem situaţia în care emitem următorul gând: ”nu vreau ca partenerul să mă înşele!”, ”nu, nu vreau acest lucru!”. Manifestăm, astfel, o emoţie puternică negativă, ce are la inceput o mare negaţie, blocând câmpul energetic şi atunci situaţia se întoarce împotriva omului în cauză.
Maica Teresa face, într-un discurs, următoarea afirmaţie : “Nu voi participa niciodată la o adunare populară împotriva războiului. Dacă organizaţi o adunare populară pentru pace, invitaţi-mă”. Toate lucrurile din lumea ăsta încep cu un gând.
În tratarea depresiei, în America apare întâia oară tehnica expressive writing. Această tehnică presupune că pacientul să scrie zilnic timp de aproximativ 20 de minute despre evenimentele cu ecou afectiv pe care le-a avut în timpul zilei. În urma diferitelor experimente știinifice, se observă că lotul clinic (diagnosticat cu depresie clinică) înregistrează după 3 luni de la începerea terapiei cu expressive writing, un nivel mult diminuat al depresiei sau chiar vindecare totală faţă de momentul T 0 în care depresia era majoră.
În concluzie “suntem şi devenim ceea ce gândim”, suntem magneţi ai propriei deveniri, este extrem de important să constienizam că este șansa noastră de devenire, să ne autoeducăm mintea spre gânduri pozitive cu încărcătura pozitivă – “starea de well being”.
Este util să ne creăm un pattern psihic, o rutină în care să începem ziua cu recunoștiință, să mulţumim pentru lucrurile bune din viaţa noastră, pentru şansa unei noi zile, unui nou început, în care noi înşine suntem propriul architect al zilei ce urmează să înceapă, să scriem despre lucrurile bune din viaţa noastră, “acele binecuvântări” (ex: „mulţumesc pentru sănătatea mea”, “mulţumesc pentru natura din jurul meu de care mă pot bucura” , “mulţumesc pentru dragoste” etc.), pentru că suntem ceea ce gândim!
Psiholog Claudia Nicoleta Vija
Departamentul de Știință și Spiritualitate