default-logo

SFÂNTUL NICOLAE… „MOŞUL COPIILOR”

PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

SFÂNTUL NICOLAE s-a născut în anul 270 în oraşul Patra din Lichia, în partea de miazăzi a Asiei Mici. Părinţii săi s-au numit Teofan şi Nona, fiind buni creştini şi temători de Dumnezeu. Tânărul Nicolae, de mic a fost crescut în duhul învăţăturii şi al evlaviei creştine. După moartea părinţilor, moşteneşte întreaga avere, pe care o împarte celor săraci şi nevoiaşi. Mulţi credincioşi l-au dorit a fi preot, dar el spunea tot timpul că nu este vrednic de înalta misiune sacerdotală. S-a întâmplat ca să moară arhiepiscopul din Mira, şi în urma insistenţelor poporului dar, fiind şi voia lui Dumnezeu, este aşezat în scaunul arhiepiscopal din Mira Lichiei. Sub împăratul Liciniu este aruncat în închisoare pentru vederile sale creştine, dar a fost eliberat când la tronul împărătesc a venit marele împărat creştin Constantin cel Mare (306-337), acela care a dat în anul 313 „Edictul” de libertate de la Milano al tuturor creştinilor. În anul 325 participă la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, unde  a combătut feroce pe păgânul Arie. Ca arhipăstor, el a ajutat foarte mulţi săraci, orfani, văduve, copii, şi a salvat de la moarte mulţi oameni. Pentru faptele de milostenie, el s-a învrednicit de darul facerii de minuni. În anul 340 moare într-o zi de 6 decembrie. Cinstitele sale moaşte au fost duse în Italia la Bari, pentru a nu fi profanate de musulmani. Multe biserici, mănăstiri, schituri, credincioşi, în semn de respect şi dragoste îi poartă cinstitul nume. Având o dragoste deosebită pentru copii, este numit şi „MOŞ NICOLAE”.

1. „În timpul arhipăstoririi sale, Sfântul Nicolae, a cercetat foarte atent familiile cu tot felul de probleme sociale; aşa a aflat că în oraş erau trei fete, surori, credincioase, dar foarte sărace, iar părinţii erau bolnavi şi că ele pentru a se salva şi ajuta familia, hotărăsc să se prostitueze. Noaptea, Bunul Arhipăstor, se duce şi pune în pantofii sororilor disperate o sumă de bani, care le-au salvat de la sărăcie dar şi de la ceea ce ele gândeau să facă. Probabil, de atunci, a rămas frumosul obicei ca în noaptea spre Sf. Nicolae, în pantofii copiilor noştri să le punem tot felul de cadouri pentru aceia care au fost cuminţi, iar pentru cei neascultători câte o nuieluşă.

2. „O, preabunule Părinte Nicolae, păstorul şi învăţătorul celor ce aleargă cu credinţă către a ta folosire şi cu fierbinte rugăciune te cheamă pe tine, nu înceta degrab a le ajuta; izbăveşte turma lui Hristos de lupii cei ce o răpesc pe ea, şi toate părţile creştineşti le îngrădeşte şi le păzeşte prin sfintele tale rugăciuni, de gâlcevile (certuri) lumeşti, de cutremur, de venirea altor neamuri, de robie şi războiul cel dintre noi, de foamete, de potop, de moarte grabnică, de mânia lui Dumnezeu, şi de chinul cel veşnic şi ne învredniceşte pe noi păcătoşii să fim cu Tine, Doamne Dumnezeul nostru şi cu toţi sfinţii Tăi” AMIN!

        „LA MULŢI ANI CU BINE!” tutoror acelora care purtaţi acest sfânt nume, cu toate diminutivele care derivă din el.

Părintele Ilie

 

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.