V-AȚI ÎNTREBAT VREODATĂ DE CE ŞI PENTRU CE…(prima parte)

1.Viaţa este, uneori, mult mai tragică decât moartea însăşi;

2.-Că o îndelungată căsnicie, dintre un soţ şi o soţie, poate tinde să semene cu trista singurătate în doi;

3.-Că una e să treci prin viaţă şi alta e să te strecori, târându-te prin hăţişurile ei;

4.-Că omul sărac trăieşte cum poate pentru că nu poate trăi cum vrea;

5.-Că lacrimile suferinţelor umane sunt la fel de limpezi, de fierbinţi, de reci şi de sărate ca şi cele ale bucuriei şi fericirii;

6.-Că acela care face deosebire între om-şi-om nu poate fi om;

7.-Că unele femei măritate sunt atât de vrednice încât, în lipsa îndelungată de acasă a soţilor, ele fac de toate, până şi copii; 

8.-Că vai de hoţul care e sărac, dar şi de săracul care e hoţ;

9.-Că două feluri de inşi sunt fuduli, fără a avea vreun motiv să fie încrezuţi şi mândrii: slujbaşul mic şi prostul mare;

10.-Că sunt bărbaţi turci care au patru neveste de o dată şi că în aceiaşi ţară sunt femei care au patru soţi în acelaşi timp;

11.Că a devenit un paradox al „inculturii universale a omenirii” excesiva privire a ecranului televizorului, ca şi folosirea îndelungată a telefonului mobil şi a Internetului. Dovadă că preţul hârtiei scrise al cărţilor din anticariatele librăriilor este de zece ori mai mic decât cel al hârtiei nescrise din tipografii;

12.-Că la bătrâneţe ajungem să fim mai muribunzi ca niciodată;

13.-Că sunt oameni care şi-au servit ţara murind, nu trăind, luptând şi muncind;

14.-Că leacul farmaceutic şi cel medicamentos chimic este, de fapt, o modalitate extrem de costisitoare, de nesănătoasă şi de înşelătoare de a ne alunga durerile fizice din corp, nu şi cele din sufletele noastre;

15.-Că PACEA este singura victorie după fiecare război;

16.-Că tinereţea este anotimpul speranţelor prezente şi viitoare;

17.-Că datorită tragicei lor experienţe multimilenare, fiii lui Iisus, cum continuă să fie numiţi evreii lumii, ar mai fi păstrat vechea lor vocaţia de a ameliora şi vindeca suferinţele fizice ale oamenilor, indiferent de naţionalitate, de sex şi de culoare a pielii corpului lor. Cea mai elocventă dovadă românească o găsim exprimată în datele statistice ale perioadei istorice interbelice, atunci când în Banat, Bucovina, Basarabia, Maramureş şi Transilvania evreii medici însumau peste 8000 de persoane, reprezentând mai mult de o treime din numărul total al celor cu o astfel de profesie;

18.-Că un bancher s-a făcut de ruşinea în faţa vecinilor săi atunci când hoţii au trebuit să plece supăraţi din casa lui că n-au găsit nimic valoros de furat;

 19.Că la noi, în România, a avea caracter este lucxul pe care nu şi-l poate permite oricine;

20.-Că dintr-un recent sondaj declarativ rezultă că, an de an, cel puţin jumătate dintre sutele de mii de români care vin la Mănăstirea Prislop, din Ţara Haţegului, se roagă la mormântul părintelui Arsenie Boca doar pentru ei şi pentru membrii familiilor lor. Rezultă, astfel, că restul perelinilor nu uită să se roage şi pentru sufletul celui cu chipul atât de luminos şi de blând, zugrăvit pe icoana colorată a Crucii modestului său mormânt, săpat în pământul lutos de la marginea unei tinere pădurii de fagi, stejari şi carpeni;

21.-Că doamne fereşte să te culci seara viu şi să te trezeşti dimineaţa mort;

22.-Că începând să adăpostească şi să hrănească tot mai diverse şi numeroase populaţii de diferite etnii ale Pământului, România seamănă, tot mai mult, cu babilonul vietăţilor gălăgioase, certăreţe, flămânde şi setoase de pe Arca lui Noie. Iar acest exagerat fenomen se petrece contrar îngrijorărilor vremurilor lumii şi vremeilor anotimpurilor. Cele care sunt tot mai potrivnice românilor de pretutindeni. Ca urmare, nici nu-i de mirare că tot mai desele ploi torenţiale şi furtuni fulgerate şi trăznite din înaltul cerului sunt aproape asemănătoare cu cele descrise în acea Biblică Arcă a lui Noie. Că toate acele „răzmerițe” ale naturii sunt urmate de arşiţele şi de secetele sahariene, precum şi de zăpezile viscolite ale crivăţelor siberiene. La care se mai adaugă numeroasele răutăţi de tot felul ale neoamenilor. Cei care au făcut să se golească ŢARA de românii tineri, dovediţi a fi peste hotare şi harnici, şi pricepuţi şi şi omenoşi. Locul lor luându-l străinii poruncitori, băşcălioşi, făloşi şi strângăreţi. Ei, ca şi ai noştri români, îmbogăţiţi peste noapte şi fără nici un temei legal, continuă să ne chinuie sufletele şi să ne obosească braţele, picioarele şi minţile. Ei sunt cei care ne fură până şi sărăcia generalizată şi tot mai puţina bobăţie a solului şi subsolului. De unde şi comportamentul schimbător al animalelor sălbatice ale munţilor şi pădurilor carpatine. Astfel că urşii bruni sunt tot mai greu de săturat, iar obrazniciile şi îndrăznelile lor îi fac deosebit de agresivi. Apoi, porcii mistreţi au umplut cu virusul pestei lor mortale coteţele confraților lor domestici, în vreme ce cumătra vulpe şireată a devenit nu numai râioasă dar şi turbată; 22.-„La omul cinstit ca şi la câinele rău, nu vocea e de temut ci tăcerea”,(Aristotel); „Mare pagubă aduc proştilor cei care-i laudă”. (Democrit); „Când putem, ne ţinem de cuvânt” (politicianul Victor Ponta); În mitologie, zeul Dionysos este rugat de un anume rege să îl înzestreze cu darul ca pe tot ce pune mâna să se transforme în aur. Pe noi, românii, cred că ne-a pedepsit ca pe tot ce punem mâna să se aleagă praful.

 

                                                  Ioan Vulcan-AGNITEANUL / UZPR

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.