ION  BĂDIN: ”Sper ca UZPR să reinventeze această meserie de jurnalist, care de vreo 20 de ani este totuși în suferință”

  • REPORTER: – Numele tău a apărut cu mulți ani în urmă în presa hunedoreană și nu numai. Când ai debutat, ca jurnalist ?
  •  ION  BĂDIN: – Dragostea  pentru această nobilă artă am avut-o  încă din liceu. Atunci, un colectiv din care am făcut parte și eu, a înființat o revistă a clasei, ”FRUNZE”, cu mai multe rubrici, mie revenindu-mi cea de sport. Mi-a plăcut ceea ce făceam. La terminarea liceului, admiterea am dat-o la Timișoara, la Institutul Politehnic ”Traian Vuia”, Facultatea de construcții, pe care am absolvit-o cu brio în 1980. Imediat după începerea cursurilor la facultate, în același an 1975, am fost cooptat ca  redactor sportiv la Radio Student Timișoara, împreună cu  bunul meu prieten și coleg de liceu, dar și de facultate, George Boieru ( cel care după revoluție a condus ani buni cotidianul timișorean Renașterea bănățeană). Fiecare facultate avea în acea vreme propria ei emisiune de o oră, care se transmitea live în ”complexul studențesc”.
  • La scurt timp am fost remarcat de cei de la postul teritorial de radio Timișoara, care mi-au cerut să încep o colaborare cu ei, în domeniul sportului. Am acceptat fără nici o ezitare, timp de cinci ani, până la terminarea facultății devenind colaboratorul emisiunii săptămânale de sport, care se difuza la Radio Timișoara în fiecare luni dimineața și la care eram și co-prezentator. La sfârșit de săptămână îmi luam în primire reportofonul ( un aparat destul de greoi) și mergeam la competițiile sportive care se desfășurau în Timișoara, realizând interviuri, comentarii, transmisii înregistrate. Am multe amintiri plăcute din acea perioadă, interviuri realizate cu fotbaliștii Mircea Lucescu , Emeric Dembroschi, șahista Dana Nuțu, patinatoarea Beatrice Huștiu, ca să dau doar câteva nume.
  • De referință pentru mine, din acea perioadă rămâne însă  o emisiune eveniment pe care am realizat-o în anul 1979, atunci când pentru prima oară în istoria gimnasticii artistice feminine, România devenea  campioană mondială pe echipe, în S.U.A, la Fort Worth, învingând puternica echipă din fosta URSS. Acest lucru se întâmpla în condițiile în care campioana olimpică de la Montreal 76, Nadia Comăneci s-a accidentat la ”paralele” nemaiputând să își ajute echipa. La reîntoarcerea lotului în România, am plecat împreună cu redactorul emisiunii de sport, regretatul George Dinu, la Arad, acasă la Emilia Eberle, la Sibiu, la Melita Ruhn și la Deva , la soții Marta și Bela Karoly și coregraful Gheza Pojar. Acea emisiune a avut un succes enorm, fiind preluată la vremea respectivă de ”Europa Liberă”.   Tot în perioada studenției am făcut și presă scrisă, făcând parte din colectivul de redacție al revistei timișorene ”Forum Studențesc”, iar alături de George Boieru și cel care avea să devină marele caricaturist, Ștefan Popa Popas, din subredacția săptămânalului ”Viața studențească”, care îi avea în colectivul de redacție la București în acei ani, pe cei care aveau să devină mari jurnaliști mai apoi, Cornel Nistorescu, Sorin Roșca Stănescu sau Ioan Cristoiu.
  • Am și un mare regret din acea perioadă, pentru că fusesem remarcat în comentariu de marele Cristian Țopescu, care mi-a spus la terminarea facultății că mă așteaptă la București la Televiziunea Română. Nu m-am dus, întorcându-mă la Hunedoara să îmi fac meseria de inginer, dar și de corespondent de zonă pentru Radio Timișoara.
  • REPORTER: – Care sunt publicațiile la care ai fost angajat sau colaborator, de-a lungul anilor ?
  •  ION  BĂDIN: – Aaceastă întrebare este ca o continuare a primei. De-a lungul celor aproape 41 de ani de jurnalism, am avut multe colaborări, atât în media scrisă cât și în cea a audio-vizualului. După ce am absolvit facultatea și m-am reîntors la Hunedoara, am devenit corespondentul de ”zonă” pentru Radio Timișoara, ocupându-mă cu predilecție de Hunedoara și Deva. Trimiteam materiale din toate spectrele ( economic, agricultură, cultură, sport, sănătate, etc), care erau difuzate pe post. În acea perioadă l-am cunoscut pe actualul președinte al UZPR, Doru Dinu Glăvan, dar și pe crainicul sportiv timișorean, inconfundabilul Nicolae Secoșan. Colaborarea cu Radio Timișoara a ținut până în 1986, când de  sus, de la nivel politic, s-a luat hotărârea desființării tuturor posturilor de radio teritoriale.  După revoluție m-am reactivat, principala mea preocupare fiind exclusiv sportul. Am fost redactor sau colaborator, cu drepturi de autor, și aici mă refer la presa scrisă, la săptămânalul REPLICA, la cotidienele Ziua de Hunedoara, Hunedoreanul, Cuvântul liber, Renașterea bănățeană, Expresul de Hunedoara, Sportul românesc, Pro Sport, Gazeta sporturilor. Timp de șapte ani am produs la Radio Color Hunedoara o emisiune de sport, săptămânală , care se difuza în direct în fiecare luni seara. Transmisiuni sportive de la meciuri de fotbal, handbal, întreceri de înot la Tele 7 ABC Deva, Antena 1 Deva.  Am făcut toate acestea până în 2016, când am spus că pun punct. Nu știu dacă definitiv sau doar pentru o perioadă.
  •  REPORTER: – De ce te-ai orientat cu predilecție spre presa sportivă ?
  • ION  BĂDIN: – Sportul mi-a plăcut de mic copil. Mai ales că vecin cu noi de apartament era regretatul portar de fotbal al Metalului Hunedoara, Nebela Nicolae. Așa că , de pe la șase ani mergeam la stadion, în calitate de copil de mingi. Am practicat la nivel de amator, aproape toate sporturile de echipă, fotbal, handbal, baschet, volei, dar și sporturi individuale, tenis de masă și de câmp, șah. Îmi făceam caiete cu echipele de fotbal și cu poze ale fotbaliștilor, și stăteam la coadă la chioșcurile de ziare ca să prind revistele ”Fotbal” și „Sport” sau cotidianul „Sportul românesc”.  Apoi, îmi plăcea cum comenta meciurile la tv, Cristian Ţopescu, iar la radio, Ghiţulescu, Domozină, Secoşan. Aşa că m-am axat înainte de 89 pe sport , chiar dacă așa cum aminteam , am făcut relatări la radio din toate domeniile.

 După 1989, am scris și am comentat doar sport. Aceasta și pentru că, din 1995 am început să fac și politică la nivel local, având la activ trei mandate de consilier local la Hunedoara. Am vrut să mă pun în slujba comunității hunedorene, atât prin experiența mea profesională, cea de inginer, dar și prin cea gazetărească. Și cred  că am reușit. De aceea am hotărât să comentez și să scriu doar despre sport, pentru a nu implica politicul.

 În calitate de consilier local, la inițiativa mea , au devenit ”Cetățeni de Onoare” ai municipiului Hunedoara, fostul antrenor de fotbal, regretatul Dumitru Pătrașcu ( care i-a crescut pe Gabor, Rednic, Andone, Klein, Mateuț și mulți alți fotbaliști valoroși ai Corvinului), antrenorul emerit de atletism, profesorul Ștefan Beregszaszy, ziariștii Nicolae Stanciu și regretatul Victor Niță, profesoara universitară, Mihaela Miroiu și antrenorul de tenis de câmp, Adrian Marcu.  Așadar, am îmbinat utilul, cu plăcutul, cum s-ar spune.

  • REPORTER: – Dintre seniorii presei hunedorene pe care-i apreciezi mai mult ?
  • ION  BĂDIN: – Nu aș vrea să supăr pe nimeni, dar dintre ”seniorii” presei hunedorene mă opresc la Nicolae Stanciu. Am avut multe de învățat de la el în ce privește gazetăria sportivă. Îi citeam cu nesaț cronicile fotbalistice din Drumul socialismului și Sportul popular, scria fabulos despre Corvinul Hunedoara, acea generație de aur a fotbalului de sub ”furnale”. Îl citesc și acum pe Nicu, i-am citit toate cărțile pe care le-a scris, mă bucur că sunt contemporan cu el și că suntem prieteni. A scris foarte mult despre Hunedoara, chiar dacă el locuiește în Deva, și tocmai de aceea în 2016    i-am acordat acel titlu onorific de ”Cetățean de Onoare” al municipiului Hunedoara. Dintre gazetarii sportivi , încă în activitate, aș vrea să îl amintesc pe prietenul meu, Nicolae Gavrea, care face în continuare o treabă bună și care este pe cale să prindă o a treia Olimpiadă de vară, după Atena și Rio de Janeiro. Aștept o carte și cu impresii de la Tokyo. Și nu în ultimul rând, aș vrea să o amintesc aici, pe ”doamna” presei hunedorene post decembriste Monalise Hihn, cea care în opinia mea, a rămas cam singura jurnalistă independentă și echidistantă față de toate spectrele politice, ceea ce este din ce în ce mai greu în zilele noastre.
  • REPORTER: Ca membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), ce așteptări ai de la această breaslă a jurnaliștilor ?
  • ION  BĂDIN: – Eu sunt un membru mai ”tânăr” al UZPR-ului. Mă bucur că această asociație a noastră este condusă de prietenul meu, Doru Dinu Glăvan, un ziarist cu vechi ștate de serviciu în această nobilă meserie. Pe scurt, sper ca UZPR să reinventeze această meserie de jurnalist, care de vreo 20 de ani este totuși în suferință. Mă refer în primul rând  la cei mai tineri, care încearcă să deprindă această meserie. Nu poți să fii ziarist adevărat fără un minim de cunoștințe de cultură generală. Ești doar un simplu lucrător în presă. Este ca în fotbal, toți se cred fotbaliști, dar majoritatea sunt doar jucători.
  • REPORTER: – Ce părere ai despre transformarea unor publicații tipărite, din județul Hunedoara, în publicații online ?
  • ION  BĂDIN: – Țin minte că după revoluția din decembrie 89, a fost o adevărată explozie în media scrisă și  audio-vizual. Au apărut zeci și zeci de publicații, posturi de radio și televiziune. Cumpăram de la chioșcurile de ziare, câte 8-10 publicații zilnic.  Iată că după 30 de ani, numărul lor a scăzut dramatic, mă refer la cele printate, unele s-au desființat, iar altele au trecut pe on line.  Personal, sunt adeptul publicațiilor printate, chiar dacă citesc și on line. Cred că acest recul se datorează și parții economice, dar din păcate și faptului că românii nu mai sunt atât de interesați să citească presa la cald.
  • REPORTER: – Ținând cont de frământările la care asistăm astăzi, în toate domeniile de activitate, mai putem spune că presa este a patra putere în stat ?
  • ION  BĂDIN: – Presa a fost până acum vreo 20 de ani a patra putere in stat. Din nefericire se face o presă aservită în cea mai mare parte, aservită politicului și intereselor de grup. Presa ar trebui să fie în slujba cetățeanului, dar acest lucru reiterez, este din ce în ce mai rar.
  • REPORTER: – Ce părere ai despre implicarea unor jurnaliști în politică, semnând adeziuni la anumite partide ?
  • ION  BĂDIN: – Spuneam undeva, la o întrebare anterioară, că și eu sunt implicat politic, la nivel local. Tocmai de aceea m-am axat doar pe sport, acolo unde politicul nu a reușit încă să dea ordine cum să scrii sau să comentezi un meci. Sigur că, nu sunt de acord ca jurnaliștii care scriu sau comentează despre politic, economic și alte sfere care implică politicul, să aibă carnet de partid. I-ar discredita în meseria lor, pentru că nu ar mai fi verticali și echidistanți în ceea ce spun sau scriu.
  • REPORTER: – Ce proiecte ai, ca ziarist, pentru anii care vor urma ?
  • ION  BĂDIN: – În primul rând îmi doresc să fiu sănătos . Din păcate, în județul nostru nu prea mai ai ce scrie despre sportul de performanță, așa cum o făceam în urmă cu 20-30 de ani.  Mă bate gândul ca în următorii ani să îmi strâng cronicele de la meciuri și interviurile luate personalităților sportive , care să apară într-o carte. Și mai am o dorință. Ca la Hunedoara  echipa de fotbal să promoveze măcar în liga a doua, să reușim să readucem brandul CORVINUL acasă, pe un stadion nou.

 

             Interviu realizat de Ioan Vasiu /UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.