MOARTEA SUSPECTĂ A UNUI PATRIOT

Sinucidere? Nu, mai degrabă execuție

Moartea lui Rareș Demian, președintele Asociației Culturale „Valea Dacilor”, a stârnit nu numai controverse, ci și bănuiala că nu a fost sinucidere, ci execuție. Principalele motive care fac, de la bun început, total neplauzibilă varianta sinuciderii sunt următoarele: Rareș Demian era un tânăr de 33 de ani, cu un caracter robust, de om al muntelui, fără angoase sau depresii urbane, avea o familie fericită (o soție frumoasă și un copil de șase luni), o casă mare și o afacere prosperă. Era profund implicat în acțiuni de resuscitare a românismului în România, era pasionat de trecutul înaintașilor, conducea o asociație („Valea Dacilor”) ale cărei acțiuni aveau un puternic impact la public, organiza anual festivalul de reconstituiri istorice „Frăția Lupilor” (aflat, anul acesta, la a treia ediție) etc. Își dedica tot timpul și toată energia pentru păstrarea valorilor strămoșești. Împreună cu un ansamblu de dansuri tradiționale, Rareș Demian a fost la Roma, unde a jucat Călușul la „Natale di Roma”, sărbătoare europeană dedicată fondării fostei Capitale a Imperiului Roman. Faptul că un asemenea om s-ar fi spânzurat cu drapelul național, de Ziua Națională a României este în totală contradicție cu profilul său psihologic și moral și cu expertiza faptelor sale. Mesajul pe care-l transmite această „sinucidere” dubioasă nu pare a fi transmis de Rareș Damian, ci de altcineva. Altcineva care, fie prin tradiționala metodă a șantajului  (sau a amenințărilor cu moartea la adresa copilului și soției), fie prin teleghidare psihotronică, l-a forțat să comită acest gest extrem, într-o formă de sacrilegiu la adresa Zilei României și a simbolului național – Tricolorul. Cu riscul de a fi considerat conspiraționist, pun următoarea întrebare: ce poate alege un bărbat responsabil, cap de familie, pe care niște „gorile” înarmate, într-o dimineață (dimineața zilei de 1 Decembrie, de pildă) îl cheamă afară și îi pun în față următoarea alternativă: ori te spânzuri cu tricolorul, ACUM, ori îți ucidem copilul și soția, ACUM?  Încercați să vă puneți în situația asta și spuneți, părinte și soț fiind, care dintre dumneavoastră ați fi făcut altă alegere?… În acest caz, nu mai e vorba de sinucidere, ci de sacrificiu. Rareș Demian și-a salvat soția și copilul de șase luni cu un preț pe care nu l-ar fi plătit niciodată pentru propria viață.

Acceptând varianta suicidului, nu putem să nu ne întrebăm ce sens ar fi avut această „răzbunare” sinistră împotriva propriilor convingeri. De ce ar fi vrut Rareș Demian să comită acest gest extrem, pângărind două simboluri naționale de referință în care credea: Tricolorul și Ziua Marii Uniri? De ce ar fi vrut să transmită, tocmai el, un mesaj atât de distructiv și descurajant pentru toți cei care-și iubesc țara?

Nu, hotărât lucru, Rareș Demian nu putea să-și schimbe peste noapte gândurile, convingerile și idealurile, punându-și capăt zilelor într-un mod atât de blasfemiator la adresa lor. A fost un asasinat grotesc, un atac mefistofelic la adresa identității noastre.

Miron Manega

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.