Ziariștii iberici au încercat să afle cum este posibil ca Spania să ajungă pe locul 2 în lume, la nivel de naționale, deși campionatul intern este abia pe locul 15 în topul ligilor puternice de pe bătrânul continent? 

La polul opus, cum s-a ajuns ca naționalele primelor două campionate, Ungaria și România, să termine în afara Top 10? 

FINALUL „TRAVERSĂRII DEȘERTULUI”?

Criza economică a lovit profund sportul mondial. În unele țări s-a simțit mai accentuat decât în altele. Ziariștii de la Marca pornesc de la faptul că „Division de Honor”, prima ligă feminină de handbal, a fost cotată în sezoanele 2012-2013 și 2013-2014 pe locul 4 în lume.

Apoi, timp de cinci sezoane, echipele spaniole nu au mai jucat în Liga Campionilor, și Divizia de Onoare s-a prăbușit pe pozițiile 15-16! Spania a mai contat doar în Challenge Cup, a treia competiție ca importanță în Europa!

Lipsa banilor a împins jucătoarele de valoare spre alte campionate mai potente financiar. 50 de jucătoare de valoare au părăsit Spania, iar dintre acestea jumătate au fost handbaliste spaniole, nucleul naționalei iberice.

De remarcat însă faptul că echipele spaniole au produs în continuare jucătoare de valoare, fiind date ca exemple actualele vicecampioane mondiale: Elisabet Cesáreo (20 de ani), Jennifer Gutiérez (24 de ani), Ainhoa ​​Hernández (25) sau Sayna Mbengue (20). 

SALARII ÎNTRE 800 ȘI 2.000 DE EURO!

Spania este o ligă semiamatoare, după cum a declarat Angel Sandoval, coordonatorul handbalului feminin în federația spaniolă, un fel de antrenor federal de la noi.

„În 2013, 42 de jucătoare din prima ligă aveau contract de profesioniste. Acum, aproximativ 60 % din jucătoare din Division de Honor au contracte profesioniste. Salariile medii sunt modeste și doar jucătoarele internaționale care evoluează în Spania ajung să primească 2.000 de euro. În rest sunt salarii de 800-1.000 de euro”, a declarat Sandoval. 

Federația Spaniolă a decis, tocmai din lipsa resurselor, să reducă numărul de echipe de la 14 la 12.

Spaniolii spun că nu poți să te bați în Europa pentru trofee cu bugete de trei sau patru sute de mii de euro, așa cum au echipele feminine de la ei. Sunt însă țări care vin și mai de jos. Suedia și Olanda sunt exemplele, pentru că acolo 90 la sută din jucătoarele de top evoluează în străinătate. 

Ibericii sunt însă conștienți că rezultatul bun al naționalei lor la Mondialul din Japonia este doar rezultatul bun al selecției, dar nu prezintă realitatea ligii interne!

7 jucătoare din lotul Spaniei evoluează în întrecerea internă, iar 9 în străinătate. 4 handbaliste joacă în Liga Națională

7.000 de euro e cel mai mare salariu încasat de o handbalistă din Spania. E vorba de Nerea Pena, care joacă la Siofok (Ungaria)

ROMÂNIA 

BUGETE MARI, STRĂINE MULTE, ROMÂNCELE PLĂTITE PREA BINE

În România, situația este exact pe dos. Susținute de autoritățile locale, din bani publici, echipele au rezultate la nivel european. Drept dovadă cele patru formații calificate în primăvara  cupelor europene, dintre acestea două în Liga Campionilor!

Numai că rezultatele echipelor vin, în spacial, datorită valorii ridicate a jucătoarelor străine care evoluează în Liga Națională. Sunt handbaliste de top mondial, printre cele mai bune din Europa, atrase de contractele mari oferite în România.

Bugetul mediu în Liga Națională este de un milion de euro, de două ori mai mare decât în Spania. CSM București are un buget de 10 ori mai mare decât orice echipă iberică, iar Vâlcea de 5 ori!

Rezultatul modest obținut de România la Mondialul de la Kumamoto a suscitat vii controverse în ceea ce privește viitorul handbalului românesc. Ce trebuie făcut? Limitarea numărului jucătoarelor străine, reguli noi privind obligativitatea folosirii jucătoarelor autohtone?

Cert este că măsurile impuse de FRH, cu acele criterii impuse la transferurile de afară, nu au adus nimic rău. Mai mult, au crescut artificial prețul jucătoarelor române, plătite mult prea bine față de ceea ce arată pe teren.

56 de jucătoare străine au fost înregistrate în Liga Națională în actualul sezon. O treime vin de la cele două nume mari, Vâlcea și CSM. 10, respecti 9 „straniere”

18 jucătoare străine din Liga Națională au evoluat la Campionatul Mondial din Japonia. 7 au provenit de la SCM Rm. Vâlcea

18.000 de europe lună e salariul Cristinei Neagu la CSM București

5.000 de euroe salariul mediu al jucătoarelor românce care au participat la Mondialul din Japonia

COEFICIENTUL IHF TOP CAMPIONATE PUTERNICE

1. Ungaria 130.00 
2. România 111,86 
3. Rusia 98.86 
4. Danemarca 92,43 
5. Franța 73,43 
6. Norvegia 68.14 
7. Germania 63,86 
8. Macedonia 58,10 
9. Muntenegru 39,20 
10. Suedia 32.10 
13. Slovenia 27,70 
15. Spania 21,70 
17. Olanda 16,40 
19: Serbia 9,10

CUM A OSCILAT LIGA NAȚIONALĂ ÎN COEFICIENTUL EHF 2019-2020 LOC 2

2019-2020 loc 2
2018-2019 loc 4
2017-2018 loc 5
2016-2017 loc 7
2015-2016 loc 5
2014-2015 loc 5

CUM A OSCILAT COEFICIENTUL „DIVIZIEI DE ONOARE”, PRIMA LIGĂ SPANIOLĂ 2

2019-2020 locul 15
2018-2019 locul 15
2017-2018 locul 16
2016-2017 locul 14
2015-2016 locul 8
2014-2015 locul 6

gsp.ro