◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.04.2024

Când rețelele de socializare blochează libertatea de exprimare…

Șefii rețelelor de socializare sunt dispuși să reprime pe oricine ofensează sensibilitatea fragilă a agenților de publicitate. Modurile prin care site-urile de socializare cenzurează libertatea de exprimare sunt diverse.

Proprietatea de arme este unul dintre cele mai dezbătute și aprinse subiecte ale vremurilor noastre. Așa că, atunci când YouTube a ales să elimine o mare parte din videoclipurile sale cu arme de foc, a făcut furori. În 2018, site-ul video a introdus reglementări care interziceau conținutul care „Intenționează să vândă arme de foc sau anumite accesorii pentru arme de foc prin vânzări directe… sau link-uri către site-uri care vând aceste articole”. Conform noii politici restrictive, YouTube a eliminat orice videoclip care îi învață pe oameni să facă arme și accesorii. Dar decizia bruscă de cenzură a atras o reacție rapidă din partea proprietarilor de arme online. Spike’s Tactical, un producător din Florida, a lovit YouTube pentru că i-a suspendat contul fără avertisment. InRangeTV, o altă marcă de arme de foc, a fost, de asemenea, revoltată de atacul asupra „libertății de exprimare pe internet”. Ei au anunțat că își vor muta videoclipurile interzise pe site-uri mai primitoare.

În 2017, Snapchat a luat decizia de a interzice rețeaua de știri Al Jazeera, din Arabia Saudită, la cererea Guvernului. Dar Snapchat este extrem de popular în Arabia Saudită, cu aproximativ opt milioane de utilizatori. Compania a explicat că vrea „să respecte legile locale din țările în care activează”. Mostefa Souag, director general interimar pentru Al Jazeera Media Network, a fost extrem de critic față de decizia companiei. „Considerăm că acțiunea Snapchat este alarmantă și îngrijorătoare. Acest lucru transmite un mesaj că regimurile și țările pot reduce la tăcere orice voce sau platformă cu care nu sunt de acord, exercitând presiuni asupra proprietarilor platformelor de social media și companiilor de distribuție de conținut. Acest pas este un atac clar la drepturile jurnaliștilor și profesioniștilor mass-media de a relata în mod liber din întreaga lume.”

UK drill este un stil de muzică rap modernă. Tinerii rapperi transmit povești despre viața clasei de jos din Marea Britanie. Dar genul a fost criticat pentru conținutul său liric violent. În 2019, YouTube a șters 129 de videoclipuri musicale, la solicitarea Poliției din Marea Britanie, scrie listverse.com. Duo-ul britanic Skengdo și AM au primit o pedeapsă de nouă luni de închisoare cu suspendare pentru că au interpretat o melodie la un concert. Organizația pentru drepturile omului Liberty a etichetat această mișcare „o tendință tulburătoare de atitudini care restricționează tot mai mult libertatea de exprimare”.

Parler se mândrește că este o aplicație de rețea socială cu exprimare liberă, fără cenzură. Lansată în 2018, platforma a fost acceptată de susținătorii Partidului Republican din SUA și de persoane care au fost incluse pe „lista neagră” de Twitter. Senatorul Texas Ted Cruz are aproape cinci milioane de adepți. Sean Hannity, de la Fox News, are aproximativ șapte milioane, dar Google a acuzat aplicația că ignoră postările care incită la violență. De asemenea, Apple a amenințat că va scoate aplicația din App Store., „Nu ne vom lăsa în fața companiilor motivate politic și a acelor autoritari care urăsc libertatea de exprimare!”, spune CEO-ul Parler, John Matze.

Amnesty International a acuzat Facebook și YouTube că sprijină cenzura de stat în Vietnam. Facebook a fost de acord să elimine mii de postări la ordinul autorităților din sud-estul Asiei. Site-ul a făcut 834 de restricții numai în primele șase luni ale anului 2020. O mare parte din conținutul cenzurat se referă la disputa asupra terenurilor Dong Tam. Din 2017, localnicii Dong Tam au fost blocați într-o dispută violentă cu armata cu privire la drepturile funciare. „Facebook este de departe cea mai populară și profitabilă platformă din Vietnam. Astăzi, aceste platforme au devenit terenuri de vânătoare pentru cenzori, trupe cibernetice militare și troli sponsorizați de stat. Platformele în sine nu lasă doar să se întâmple, ci sunt din ce în ce mai complici”, a explicat Ming Yu Hah ,de la Amnesty International.

Venezuela este cunoscută pentru condiția sa politică volatilă. În 2019, Twitter a șters aproape 2.000 de conturi care aparțineau susținătorilor guvernului venezuelean. Site-ul a eliminat 1.196 de conturi pentru că ar fi „influențat publicul intern”. Alte 764 au fost eliminate din motive care nu au fost niciodată pe deplin justificate. Jurnaliştii s-au grăbit să condamne acţiunile Twitter. Abby Martin, gazda serialului Empire Files, a dat vina pe site-ul de socializare pentru „cenzurarea activă a conturilor pro-guvernamentale”. Cu un an și jumătate mai devreme, Twitter suspendase conturile mai multor oficiali venezueleni.

Ministerul polonez de Justiție intenționează să facă ilegală eliminarea conținutului de pe site-urile de socializare, cu excepția cazului în care încalcă legile țării. Morawiecki a îndemnat Uniunea Europeană să urmeze exemplul. Premierul polonez Morawiecki fost un anticomunist proeminent în anii 1980: „Am trăit într-o țară cenzurată de aproape 50 de ani, o țară în care Big Brother ne-a spus ceea ce nu avem dreptul să gândim, să spunem, să scriem. De aceea privim cu îngrijorare orice încercare de a limita libertatea”.

Twitter a șters postările care relatează despre atacurile Indiei asupra Kashmirului. Pe lângă represiunea crescută din partea guvernului indian, țara se confruntă cu cenzură pe rețeaua de socializare. În ultimii ani, site-ul a eliminat sute de mii de tweet-uri. Multe dintre mesajele șterse au fost scrise de jurnaliști care criticau regimul premierului indian Narendra Modi. În Kashmir, localnicii folosesc adesea rețelele de socializare pentru a-și exprima nemulțumirea față de guvern. Dar din 2017, aproape un milion de tweet-uri au fost eliminate. Akar Patel, de la Amnesty International, a numit gestul „o privare fundamentală de libertate de exprimare”. Unui jurnalist i s-a blocat contul pentru că a scris pe Twitter despre încălcări ale drepturilor omului împotriva cetățenilor din Kashmir. Numai după ștergerea acestor mesaje contul i-a fost restaurat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *