default-logo

Președintele CSM, despre avizul din legea desființării SIIJ: ar putea bloca anchete, noi am cerut o consultare amplă, nu superimunitate

Magistratura e rezonabilă și își dorește să elimine anomaliile din pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, mai mari decât veniturile. O spune președintele Consiliului Superior al Magistraturii într-un interviu acordat Digi24. Judecătorul Bogdan Mateescu, ales să conducă CSM anul acesta, spune că magistrații nu vor privilegii, dar că susține standardul european, care cere ca pensia să fie apropiată de nivelul veniturilor obținute în timpul activității. Mateescu a vorbit și despre sesizarea Inspecției Judiciare în privința dosarului 10 august, despre care spune că trebuie să facă lumină dacă ancheta a fost sau nu corectă. În interviul acordat Digi24, Bogdan Mateescu a criticat Comisia pentru cercetarea abuzurilor din Senat, pentru că în loc să respecte legea și propriul regulament, l-a convocat să dea explicații pe baza petiției unui inculpat, care invocă nereguli în ancheta ce îl vizează. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii a vorbit și despre desființarea Secției speciale: spune că nu este mulțumit de forma legii care a ieșit din Camera Deputaților și recunoaște, voalat, că avizul conform pe trimiterea în judecată a magistraților doar pentru anumite infracțiuni nu are criterii clare și ar putea bloca unele anchete.

Mateescu: Amendamentul adoptat de parlament nu provine de a CSM. Noi am cerut o dezbatere amplă

Digi24: Nici trei ani nu au trecut de la precedentele modificări importante la legile justiției, deja vorbim de alte schimbări. Una deja a trecut de prima cameră sesizată, vorbim despre desființarea SIIJ, cu un amendament trecut deja de prima cameră, amplu dezbătut în societate și numit superimunitate pentru magistrați. E sau nu o superimunitate pentru magistrați avizul conform pe care Consiliul ar urma să îl dea, dacă legea intră în vigoare, pentru trimiterea în judecată pentru infracțiuni de competența DNA sau pentru infracțiuni de serviciu?

Bogdan Mateescu: Este un proiect de lege, înțeleg că vor veni și altele. Referitor la această întrebare, a fot amplu dezbătut, eu și Consiliul ne-am fi dorit o altă dezbatere, anterioară, cu privire la garanțiile pe care Comisia de la Veneția le menționează, pe care fără să le cunoască, dl ministru al Justiției le-a numit superimunități.
Strict cu privire la acest amendament, trebuie să vă spun că nu provine de la CSM, este public, CSM nu a avansat niciun aviz conform la trimiterea în judecată, a solicitat doar o dezbatere cu privire la instituirea unor garanții.
Am observat în schimb că acest aviz este contestat de toată lumea, dar votat de toată lumea. Nu comentez chestiuni politice, dar pot să spun că este criticabil măcar prin prisma faptului că, în cuprinsul acestui aviz se prevede o încuviințare a trimiterii în judecată doar pentru anumite infracțiuni.
Dacă s-ar fi dorit îndepărtarea posibilității ca judecătorul să fie suspendat ca urmare a trimiterii în judecată, nu s-a reușit, pentru că cu toate infracțiunile cu intenție, judecătorul este suspendat la încuviințarea judecătorului de cameră preliminară a trimiterii în judecată, cre face un control formal.
Diferențierea legală mi se pare absolut inexplicabilă, nu se justifică în niciun caz obiectiv.
Legat de constituționalitate, o astfel de încuviințare există azi ct vorbim în rivința judecătorul CCR, nu a creat ample dezbateri, inclusiv foști miniștrii opinează, e dreptul lor, dar există azi când vorbim, o încuviințare a secțiilor CSM pe măsura arestării preventive. S-a întâmplat ca secția pentru procurori să respingă o cerere, la propunerea SIIJ, astfel încât cade argumentul că secția s-ar putea transforma într-un organ jurisdicțional
E adevărat că acea măsură nu ar putea bloca întreg procesul, așa cum pare că ar putea bloca o soluție propusă prin amendamentul adoptat în prima cameră sesizată.

Digi24: Altă critică se referă la faptul că nu sunt prevăzute criterii clare pentru care avizul ar trebui să arate într-un fel sau altul. Dacă legea ar fi azi în vigoare și ați primi o sesizare de acest tip, trimiterea în judecată pentru luare de mită, să spunem, ce v-ar determina să dați un aviz negativ?

B.M.: Soluția trebuie să fie aceeași cu opțiunea pe care trebuie să o avem atunci când analizezi o cerere de arestare. Pe această procedură filtru pe care o avem azi, analizezi în concret dacă există probe care să conducă la o suspiciune rezonabilă, dacă fapta e prevăzută de legea penală sau n u. Acel filtru este menit să protejeze judecătorii de măsuri procesuale care ar putea fi luate arbitrar.
Dacă facem un exercițiu teoretic, sper să nu fie cazul, același lucru trebuie făcut pe aviz, nu se referă doar la anumite chestiuni de formă, ci și la fond, pe alte legi, chiar dacă aici e o încuviințare, ar trebui să vedem dacă acuzația se susține.
La început, în camera preliminară, în dezbateri, se prevedea posibilitatea să se aprecieze dacă acuzația se susține rezonabil, dar s-ai renunțat la acea reglementare, acum se face doar un control formal.
Dacă s-ar fi menținut un astfel de punct de vedere american, am putea ajunge în situația în care să evităm ca atunci când acuzația nu este susținută, să nu se înceapă procesul.
Cert e că dacă acest aviz va intra în vigoare, avizul va presupune, putem discuta dacă e corect sau nu, o analiză mai profundă a întregului dosar, cum se întâmplă și la arestare și la percheziție

Digi24: Deduc că nu sunteți mulțumit de forma actuală a legii. Veți merge cu amendamente la camera decizională? Vă întreb pentru că ați părăsit, în urma discuțiilor mai puțin elegante, Comisia juridică de la prima cameră, atât dvs, cât și președintele ICCJ.

B.M.: Da, este adevărat, nu sunt mulțumit de forma finală a legii, pentru că nu este respectat avizul CSM, noi am dorit o dezbatere cu profesioniștii, cu judecătorii și procurorii, înainte de însușirea unui amplu proiect de lege. Ne-am fi dorit identificarea acelor garanții care să pună în echilibru tragerea la răspundere a magistraților care greșesc cu protejarea independenței justiției. Puteam să le identificăm în urma unor dezbateri profesioniste și tehnice. CSM nu are dreptul să formuleze amendamente, dar vă pot asigura că dacă vom avea un cadru pentru o dezbatere reală, vom merge să ne expunem punctul de vedere.
E greșit să avem o dezbatere pe repede înainte, pentru că nu facem altceva decât să rămânem captivi într-un soi de pendul între două extreme: status quo ante, au existat critici.

Digi24: Vă referiți la activitatea DNA? Înainte să se înființeze SIIJ?

B.M.: Da, mă refer la activitatea DNA, au existat anumite critici, în privința activității SIIJ în egală măsură. Nu aș vrea să se perceapă un soi de inconstanță, astfel încât de fiecare dată când se schimbă puterea, să avem o nouă structură de parchet, de aceea am optat pentru o soluție. Ce s-a greșit să nu se mai repete, ce a fost făcut bine să se facă bine în continuare, între ele nevoia corectă a societății de asanare, acei puțini magistrați care greșesc să fie cu adevărat trași la răspundere, penală, dacă e cazul, dar independența să fie respectată.

Ce spune președintele CSM despre convocarea cu repetiție la Comisia de abuzuri

Digi24: În siajul relației cu parlamentul – zilele trecute ați refuzat convocarea în fața comisiei pentru cercetarea abuzurilor de la senat pe un ton destul de apăsat. Cum vedeți această convocare?

B.M.: Eu respect foarte mult regulile constituționale, atribuțiile instituțiilor. Constituția prevede ca regulă de bază principiul separării puterilor în stat
Domnii și doamnele senator de la Comisie m-au convocat, subliniez convocat, în calitate de președinte CSM, având la bază petiția unui inculpat prin care acesta reclama posibile măsuri greșite luate de procurorul de caz.
Dacă au existat astfel de măsuri, autoritatea judecătorească verifică și are instituții care să o facă. Am transmis petiția la Inspecția Judiciară
După ce am înștiințat Comisia de Cercetare am primit o nouă convocare, să nu cumva să uit să vin. Nu mi se pare tocmai potrivit, dincolo de orice principiu. Am răspuns apăsat pentru că eu cred că principiul separării trebuie respectat, fiecare autoritate să își exercite atribuțiile. Am refuzat, am atras atenția, azi când vorbim tocmai am primit a treia convocare la comisie, au spus că vor să discute despre anumite abuzuri ale procurorilor. Le amintesc că dacă au date concrete să se adreseze Inspecției Judiciare, pentru că sistemul judiciar are instituții pentru reglaje. Nu pot să fiu convocat, în calitate de președinte al CSM, garantul independenței, să dau explicații generale, voi refuza și de această dată, dânșii să facă ce doresc, consider că sunt în limitele constituționale, Comisia de Cercetare a abuzurilor nu este o comisie specială.

Mateescu, critici pentru ministrul Justiției în cazul 10 august

Digi24: Cum este relația cu partenerul direct din Executiv, ministrul Justiției? Mă refer la dosarul 10 august, au fost sesizări de o parte și de alte la Inspecția Judiciară, ce v-a nemulțumit?

B.M. : Ministerul Justiției nu este doar partener, este membru de drept.
Eu sunt tributar, pozitiv, respectării unor standarde, de raportare a exectivului la puterea judecătorească. Dacă există greșeli, inclusiv celelalte puteri pot sesiza instituțiile competente
Unul dintre standardele pe care le am este cel de respectare a legii, de abordare corectă a sistemului judiciar, de calificare corectă, în sens de curtoazie, de reguli elementare de educație, la acesta.
Nu pot să accept că un demnitar al statului român generalizează asupra unor practici pe care le califică anterior drept nelegale.
Nu pot să accept calificări argotice gen japcă fără să iau măsurile pe care le am în îndatoriri. Inspecția va face o concluzioe, pe care o va trimite la secția pentru procurori
Nu am încercat să inhib un drept legal al ministrului, e dreptul său să ceară informări, nu vreau să se creeze percepția că încerc să ascund ceva, așa cum un fost ministru opinează, dar toate aceste lucruri se pot face respectând legea, reguli și prerogative constituționale
Este pentru prima oară din momentul Rodica Stănoiu când un ministru sesizează disciplinar un magistrat pe o soluție
Prevederea potrivit căreia MJ poate sesiza inspecția a fost introdusă în 2018 de ministrul Toader este folosită de Stelian Ion, voiam doar să punctez lipsa unui precedent.

Digi24: Ar trebui totuși ca inspecția să verifice și modul în care s-a ajuns la această concluzie? Pentru că e un subiect sensibil pentru societate, o parte important s-a exprimat public nemulțumirea față de soluție, față de cum s a ajuns. Va verifica inspecția, în limita competențelor, modul în care s-a aplicat legea în această investigație?

B.M. Dosarul 10 august a stârnit pe bună dreptate foarte multe sensibilități. Am văzut niște lucruri abominabile, am văzut forțe de ordine bătând oameni, oameni lovind forțele, nu am vrea să se repete în România.
Este firesc ca societatea să cunoască exact cum s-a întâmplat ca acele scene să se lase aparent, fără vinovați
Mai multe dosare s-au finalizat, acesta legat de conducătorii jandarmeriei a fost clasat. Inspecția va verifica respectarea legii
CSM a decis să dispună verificări ample, nu ministrul a sesizat, plenul a solicitat verificări tocmai pentru ca societatea să cunoască dacă ce s-a reproșat magistraților de caz este legitim sau nu
E foarte interesant cum sesizarea disciplinar l-a vizat pe procurorul care a infirmat clasarea, iar cel care a dat clasarea a fost pensionat chiar cu votul dl ministru.

 

 

Continuare digi24.ro

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*