default-logo

DIASPORA SUB STEAUA LUI EMINESCU

Mă-nclin sfios în fața demnității celor din DIASPORA, cum cerbii se-nclină la izvoare când se-adapă și scriu și plâng sau plâng și scriu ca și ei în dulce limba română, plecați din țara în care s-au născut și-acum sunt umiliți prin vămi și alte săli de așteptare. Prin sacrificiul lor cotidian cotropiți de-nstrăinare mai înflorește pe zare floarea de latinitate și tricolorul mai flutură vertical chiar și atunci când vântul nu bate.

Acolo în sigurătatea lor bolnavă de dragostea de țară, iubirea de pământul străbun, de dorul de ce dragi rămași acasă să supraviețuiască într-o societate guvernată de lichele, spiritul românesc ținut în viață de marile repere de cultură și nu numai, de identitate românească oriunde-am fi pe această planetă, Eminescu,Brâncuși, Blaga, sunt pentru ei ca o blândă mângâiere ca o mirifică vindecare.

Dincolo de această divagație sentimentală dar relevantă privind condiția umană a celor cărora din varii motive țara le-a răpit speranța, optimismul, și visul  să se poată realiza, împlini profesional, social, cultural, într-o democrație originală, a devenit cu timpul un proiect eșuat, au ales drumul către alte zări, acolo unde pot  privi cu mai multă încredere răsăritul de soare.

Așadar, Proiectul cultural ,,Eminescu, un vis în așteptare”, inițiat de Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara și promovat pe SITE UZPR de către cel ce a fost președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, deși, la prima ediție 2021-2022, cu adresabilitate la toți iubitorii de Eminescu de  spirit românesc, din țară dar și din Diaspora, s-a bucurat de o mare participare, am primit spre jurizare peste 150 de lucrări la toate cele  șase secțiuni propuse. A

fost o reușită de succes. O provocare, ce a declanșat energii și sentimente nebănuite, referitoare la Eminescu, românul nostru absolut și nu numai.

Premiile acordate merituoșilor participanți nu sunt altceva decât un mănunchi de gânduri frumoase care să alunge Sahara înstrăinării din sufletul celor ce trăiesc departe de fascinația  patriei. Ștefania Russo, Italia, Georgeta Lipovanciuc și Iurie Brașoveanu, Chișinău, Republica Moldova, Nina Lavric, Elveția, Iuliana Cozma, Limasol, Cipru, Violeta Andrei Stoicescu, Spania, Monica Andersen, Danemarca, Sorina Vîiu, Spania, Rely Schwartzberg, Israel, Nicolae Șapcă, Iordănești, Cernăuți, Pau Voina, Vârșeț, Serbia. Prin existența lor și simțirea românească, Eminescu rămâne în timp și peste timp podul de lacrimi ce ne unește în idealurile noastre de suflet și iubire pentru țară și neam, Eminescu este Arcul de Trimf pe sub care trecem  cotidian ca-nvingătorii, spre un orizont de speranță, optimism, măreție, binecuvântat de Dumnezeu.

Ca un semn de prețuire și neuitare voi încheia cu o secvență relevantă din poemul ,,Diaspora bolnavă de Eminescu”. …Nici voi nu sunteți vinovați/ Că eu sunt trist și printre versuri respir tot mai greu/ Cu degete de rouă vă scriu pe zare, la ceasul înserării/ Chiar cotropit de griji, nicicând n-am să vă dau uitării/ Doar gândind la Eminescu, sunteți parte din țara din sufletul meu!

P.S. Mulțumesc maestrului Ștefan Popa, POPA*S, pentru generozitatea de a ne dărui o serie de portrete Eminescu, cu prestigioasa sa semnătură, pe care le-am oferit cu mare bucurie premianților.

,,Suntem români și punctum”! Trăiască nația!

Dumitru BUȚOI, UZPR / Timiș

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*