default-logo

Sub egida UZPR – Filiala IAȘI ZIUA  OLTENIEI – sărbătorită în Capitala Moldovei

     Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România  –  Filiala Iași, în parteneriat cu Cercul Militar Iași, Brigada 15 Mecanizată ,,Podu Înalt”, Institutul de Istorie ,,A.D.Xenopol” al Academiei Române – Filiala Iași, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Muzeul Militar Național ,,Regele Ferdinand” – Filiala Iași, organizează, în ziua de vineri 28 mai a.c., între orele 12.00-16.00, în  Sala mare de expoziții și activități a Cercului Militar Național, Conferința ,,Tudor Vladimirescu și Revoluția de la 1821 – precursori ai Renașterii Naționale și ai procesului de modernizare a principatelor Române”.

    Despre  însemnătatea declarării de către Parlamentul României a zilei de 21 martie ca sărbătoarea ,,Ziua Olteniei” și importanța istorică a revenirii domnilor pământeni la cârma țării în urma înlăturării regimului fanariot vor conferenția Col.(r) Grigore Radoslavescu, Președintele Filialei Iași a UZPR, Redactor-șef al Ziarului ,,Rezervistul” și Prof.univ.dr. Gheorghe Cliveti, Directorul Institutului de Istorie ,,A.D.Xenopol” al Academiei Române – Filiala Iași.

     La evenimentul având ca moderatori pe Col.(r) Grigore Radoslavescu și Col.(r) Benone Tiron –  Șeful Cercului Militar Iași, vor participa membrii Filialei Iași a UZPR, militari activi  și rezerviști din Garnizoana Iași, veterani militari, veterani de război, cadre didactice și studenți   de la Facultățile de Istorie și de  Jurnalism din cadrul Universității ,,A.I.Cuza”, muzeografi, scriitori și poeți ieșeni.

      În desfășurarea manifestării sunt incluse: inaugurarea Expoziției  ,,Repere imagistice ale modernizării statului roman în obiecte muzeale”, prezentarea unor Exponate din colecțiile  aparținând  reprezentanților Filialei Bârlad a Societății Naționale de Numismatică , Secvența muzicală ,,România reîntregită” susținută de Grupul coral ,,Lirica” al Cercului Militar Iași,

prezentarea armamentului de luptă și a tehnicii militare din incinta Muzeului militar de istorie.  

       Puțini știu că, în 2017, președintele Iohannis a promulgat o lege care stabilește că ziua de 21 martie este Ziua Olteniei. Proiectul a fost inițiat de către 27 senatori și deputați, de la mai multe partide și instituie sărbătoarea Zilei „Micii Valahii”, așa cum mai este cunoscută provincia dintre Olt, Dunăre și Munții Parâng. Ca atare, Parlamentul Româîniei a adoptat pe 21 martie 2017, cu 213 voturi „pentru”, 30 de voturi „împotrivă” şi 25 de abţineri, proiectul de lege privind instituirea zilei de ,,21 martie – Ziua Olteniei”.

Care este semnificația acestei legi și de ce Ziua Olteniei trebuie sărbătorită în toată țara și în Basarabia istorică, inclusiv în Iași, Capitala  istorică a României ?

      Din memoriile colonelului  Ion Voinescu aflăm că ,, la 21 martie 1821, boierul gorjean Tudor din Vladimiri – fost ofițer în armata imperială a Rusiei – intra în Capitala României, București, în fruntea trupelor sale de panduri”. 

       Memorialistul  descria astfel momentul intrării boierului gorjean în București: „ În fine la 15 martie Tudor intră în capitala țării cu pandurii săi având de a dreapta un popă cu crucea în mână și de a stânga pe locotenentul său Dimitrie. În urma pandurilor venea un corp de arnăuți călare sub comanda unui sârb Hagi Prodan. Tudor a mers de și-a așezat tabăra în palatul brâncovenesc,  în poalele Mitropoliei, timpul foarte frumos și tot dealul era acoperit de privitori, care veniseră să vază intrarea îndrăznețului rebel. În Mitropolie s-au auzit câteva detunături de foc și aceasta nu prea a displăcut pandurilor, care hrăneau speranța de-a jefui orașul. Dar Tudor, ca om cu minte, n-a băgat în capitală decât un mic număr de oaste, iar cealaltă a cazarmat-o prin mânăstirile domprejur”.

     Propunerea legislativă a avut ca obiect de reglementare instituirea zilei de 21 martie – Ziua Olteniei, sărbătoarea urmând a fi marcată de autorităţile locale şi centrale, precum şi de instituţiile publice de cultură din străinătate prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-artistic şi ştiinţific. Prin lege, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini material sau logistic organizarea şi desfăşurarea programelor şi manifestărilor, în limita fondurilor disponibile.

     Iar Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, sunt  îndreptățite să includă în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

      Potrivit expunerii de motive, „se cuvine să se marcheze ziua de 21 martie – Ziua Olteniei, momentul în care Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti şi coboară pe Podul Calicilor, ca fiind Ziua Olteniei”.

Anul 2021 marchează bicentenarul Revoluției de la 1821, al cărei început a fost statuat la 21 ianuarie/ 2 februarie 1821. Urmărind însă derularea evenimentelor din urmă cu 200 de ani, nu putem să nu punctăm importanța zilei de 4 februarie – st.n. (23 ianuarie – st.v.) 1821, când a fost rostită „Proclamația de la Padeș”, ce a reprezentat de fapt documentul programatic al Revoluției de la 1821, alături de „Cererile norodului românesc” (document trimis Porții) și prin care Tudor Vladimirescu a dorit să revendice atât pentru cei mulți și obidiți, cât și pentru țară, drepturi sociale și o mai largă autonomie față de Puterea Suzerană. De asemenea, 4/16 februarie 1821 – este și data la care Tudor Vladimirescu și-a stabilit la Țânțăreni tabăra pandurilor, moment, de asemenea, semnificativ în derularea evenimentelor revoluționare ulterioare.

     Desigur că momentului revoluționar de la 1821 și Domnului Tudor din Vladimiri le-au fost dedicate, de-a lungul timpului, importante pagini de istorie, mai mult sau mai puțin elaborate. Din toate acestea se desprinde însă o idee semnificativă, în privința rolului național pe care această scurtă „furtună” istorică – raportată la vasta luptă de emancipare a poporului român de sub Imperiul Otoman -, a avut-o în înlăturarea regimului fanariot și revenirea domnilor pământeni la cârma țării.

    În patrimonial Muzeului Militar Național, depozitar sacru al mărturiilor trecutului zbuciumat al poporului roman, se află o sinteză deosebit de valoroasă sub numele de „Manual de istoria Principatului României, de la cele din întâi vremi istorice până în zilele noastre”, realizată de istoricul și profesorul Aaron Florian (1805-1887), în care este cuprins un scurt capitol Revoluției de la 1821, intitulat „Insurecția României, de la Ianuarie 1821 – Iunie 1822” (§.162). 

      Prin cele scrise la 18 ani distanță de eveniment, sinteza respectivă nu numai că avea un rol informativ, dar servea și drept material didactic pentru tinerii țării de la acea vreme: ,,Dar mai nainte de a sosi ( pe la 20 martie – n.n.),  Ipsilanti , România era pusă în mișcare de Slugerul Tudor Vladimirescu, care fusese ofițer de Panduri în războiul trecut între Poartă și Rusia. Acesta, îndată după moartea lui Alexandru Șuți, a luat vreo 50 arnăuți și ieșind din București s’a dus la Cerneți. De aici a slobozit proclamații în toată țara prin care făcea cunoscut, că a venit vremea ca țara să scape de stăpânirea streinilor, că se desființeze abuzurile ce s-au fost introdus în vremile trecute și să dobândească guvern național întemeiat pe legi scrise. Împrejurul lui Tudor s’au strâns în grabă vreo câteva mii de oameni și în fruntea acestora a pornit către București. Boierimea și neguțătorimea speriată de mișcările aceste a început a fugi către Transilvania. […].

    De atunci a dobândit România dreptul de a avea iar prinți pământeni […].

Poarta ca să statornicească liniștea și să dea dovadă de bunele sale cugetări, a chiemat la Constantinopol șase din cei mai de frunte boieri, și din tr’aceștia a ales prinț țării pe banul Grigorie Ghica. Cu alegerea aceasta s’a făcut epohă însemnată în chipul administrații țării; s’a întors Românilor dreptul acel scump de a avea iar prinț pămîntean, drept care se cutrunise de mai mult de un veac, și după care ofta țara cu mare dor”.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.