În urmă cu câteva luni, la Glasgow, liderii mondiali de la Summitul climatic COP26 s-au angajat să „mențină în viață” obiectivul Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. Scepticii au remarcat, totuși, că puține țări au dublet retorica lor climatică de măsuri concrete.
O serie de crize separate – o pandemie încăpățânată, invadarea Ucrainei de către Rusia, inflația ar fi părut să fi oprit orice impuls rezultat din hotărârile COP26. Alok Sharma, ministrul britanic care a prezidat reuniunea pe teme climatice, a fost în Scoția pentru a marca jumătate de an de la summit și a recunoscut cât de dramatic s-a schimbat lumea în scurt timp. Războiul purtat de Rusia în special, consideră Sharma, a trecut în plan secund nevoia de energie curată.
Potrivit unor articole publicate de The Guardian, în lunile de după COP26, țările fie au făcut puține progrese pe direcția asumată. Sumele promise de națiunile bogate celor în curs de dezvoltare pentru a aborda schimbările climatice rămân restante; cererea de cărbune, pe care liderii din Glasgow s-au angajat să o „reducă treptat”, este în creștere; iar defrișarea, pe care liderii au fost de acord să o controleze, a crescut vertiginos.
O investigație recentă a prezentat o imagine și mai sumbră: cele mai mari companii de petrol și gaze din lume au planificat și implementat în liniște expansiuni masive de combustibili fosili care, dacă sunt lăsate să continue, vor face cu ușurință lumea să treacă peste 1,5° C. Într-un moment în care emisiile trebuie să fie reduse la jumătate până în 2030 pentru ca lumea să aibă chiar și șansa de a atinge 1,5°C – conform Grupului Interguvernamental al ONU pentru Schimbările Climatice – companiile de petrol și gaze fac, după cum a concluzionat The Guardian, „pariuri de miliarde de dolari împotriva umanității”.
Pentru jurnaliști, acesta este un apel la trezire util. În mijlocul a tot ceea ce se întâmplă în lume, liderii s-ar putea scuza că au mutat climatul în urmă, dar presa nu are nicio obligație să lase subiectul, cu atât mai puțin să urmeze exemplul guvernelor. În schimb, copleșite și ele de evenimentele recente, instituțiile de știri au rămas tot mai restante cu acoperirea crizei climatice.
Prea puțini jurnaliști mai trag guvernele la răspundere pentru declinul măsurilor climatic.
Pe fondul pandemiei și al războiului din Ucraina, guvernele din întreaga lume au demonstrat că pot acționa rapid și la scară mare atunci când doresc. Organizațiile de știri au procedat la fel și, mai mult, au demonstrat capacitatea de a ține pasul cu mai multe crize globale concomitent. Așadar, în ceea ce privește clima, problema nu este a capacității, ci a atenției și a voinței.
Peste alte câteva luni, liderii se vor întâlni din nou, la Sharm el-Sheikh, Egipt, pentru COP27. Ei s-au angajat să întocmească planuri de acțiune pentru climă mai puternice decât au fost aduse la masa discuțiilor anul trecut. Acele planuri sunt în lucru acum, făcând din acesta momentul ca jurnaliştii să strălucească în abordarea acestei teme vitale, scrie Columbia Journalism Review.