Proiecții
Când guvernele înțeleg importanța mass-media…
Odată cu pierderea publicității, care a trecut spre platformele non-jurnalistice, publicațiile au intrat în picaj. Este un fenomen care continuă de mulți ani și există o dezbatere intensă, în toate statele occidentale, referitoare la oportunitatea de a finanța presa din bani publici, dat fiind faptul că mass-media nu au decât o cale de a rămâne credibile: imparțialitatea.
Europa se confruntă de mai multă vreme cu ceea ce este denumit „criza presei”. Acest adevăr se aplică în special pe segmentul print, unde pluralismul și competiția editorială sunt sub continuă amenințare generată de lipsa de fonduri. Nenumărați jurnaliști și-au pierut joburile, ziare locale și naționale, unele cu veche tradiție, s-au închis, foarte multe și-au restrâns activitatea, penuria de angajați în condiții de lipsuri financiare resimțindu-se acut în calitatea materialelor. Nimic din toate acestea nu este nou. Ideea de a finanța presa din bani publici nu este nici este nouă, dar aprinde mereu aceleași dezbateri. „Așa cum subsidiile nu înseamnă neapărat intervenția politicului în conținutul editorial, nici absența acestora nu garantează faptul că politicul nu va interveni în presă”, spune profesorul Colin Sparks, de la Universitatea Westminster. Pe de altă parte, eforturile de a se găsi tipuri de intervenție care să asigure și informarea profesionistă, și imparțialitatea gazetărească dau la iveală rezolvări.
Soluții pentru publicațiile print
Guvernele occidentale au găsit mai multe tipuri de soluții de a finanța presa, întrucât unele dintre publicațiile vestice sunt legendare și fac parte din patrimonul cultural al întregii lumi. Formele de subvenționare indirectă sunt destul de răspândite și includ scutiri de taxe, în principal de TVA, cu Marea Britanie, Belgia, Danemarca și Norvegia scutind complet de această taxă vânzările de ziare și reviste, notează lucrarea „Public Funding of Private Media”, de Corinne Schweizer, Manuel Puppis, Matthias Künzler și Samuel Studer. În Franța, Italia și SUA, taxele poștale pentru presă sunt preferențiale. Alte feluri de a sprijini presa scrisă sunt subvențiile pentru agențiile de știri, școlile de jurnalism, cercetarea în domeniu sau suportul pentru asociațiile profesionale. Există și guverne care sprijină presa scrisă la vedere, prin subvenții directe alocate distribuției – Austria, Suedia – exportului – Franța, Italia – sau pentru reorganizarea publicațiilor, așa cum se întâmplă în Canada, Danemarca, Belgia, Franța și Olanda.
Subvenții pentru radio și televiziune
Brandurile private de radio și televiziune primesc sprijin guvernamental în majoritatea statelor occidentale. Sunt susținute în special posturile locale și regionale, necomerciale, care primesc bani pentru păstrarea unui conținut imparțial, neutru. Subvențiile se acordă în multe feluri, sub formă de sprijin pentru anumite programe de interes larg, pentru producții, pentru formarea jurnaliștilor. De asemenea, o serie de scutiri de taxe sunt aplicate, ca măsuri indirecte de subvenționare a posturilor de radio și televiziune, în foarte multe state vestice. Guvernele care sprijină cel mai consistent media de acest tip sunt cele ale Marii Britanii, Austriei, Franței sau Elveției.
Și media online este un domeniu vizat de măsuri de sprijin din partea autorităților. Site-urile nu doar asigură formulele digitale pentru conținutul ziarelor și revistelor, dar reprezintă și branduri de sine stătătoare, cu o influență în creștere spectaculoasă dată fiind explozia internetului și felul în care a ajuns să domine viața oamenilor din toată lumea. Ca urmare, în Franța există ceea ce se numește „fonds stratégique pour le développement de la presse” („fond strategic pentru dezvoltarea presei”), Danemarca, Suedia și Italia aplică o extensie a fondurilor alocate printului spre publicațiile online, iar în Canada, periodicele digitale pot primi sprijin pentru inovarea în afacere sau pot aplica pentru finanțări în cadrul proiectelor media interactive.
Bugetele fac loc alocărilor pentru publicații
Majoritatea subvențiilor pentru mass-media private vin de la bugetele publice. Unele state implementează în plus și alte tipuri de surse de finanțare la care mass-media să poată avea acces, astfel încât să-și continue activitatea. De pildă, în Elveția, Austria, Irlanda, Danemarca sau Marea Britanie se „taie” o foarte mică parte din veniturile televiziunilor și radiourilor publice și se direcționează spre operatorii privați. Marele BBC este un exemplu de brand emblematic susținut de bugetul de stat care „dedică” o parte a veniturilor unor stații tv nou înființate.
Per ansamblu, există soluții de finanțare de la buget pentru ca mass-media să poată continua să slujească interesul publicului în mod profesionist și să rămână un pilon al societăților democratice. Dar pentru ca aceste finanțări să fie deasupra oricăror bănuieli de imixtiune în conținutul editorial, de presiuni sau de partizanate, de delicata problemă a acestor alocări de fonduri se ocupă organisme foarte bine structurate și care funcționează după reguli stricte, de la care nu se abate nimeni. Puterea discreționară, ierarhiile prost construite sau tonul partizan nu sunt tolerate în cadrul criteriilor foarte stricte de eligibilitate pentru acordarea de bani publici. Limitările includ minimum de conținut editorial (deci centrarea activității pe informație), publicitate redusă, număr mic de jurnaliști angajați permanent (accent pe reportajele din exterior) și, foarte important, restricții clare când vine vorba despre cât din respectivul organism mass-media poate fi deținut de o singură persoană.
Roxana Istudor / UZPR
- Din 2017 încoace, Guvernul din Ungaria a finanțat cu peste 10 milioane de euro Asociaţia Pentru Spaţiul Media Transilvan, proiect derulat „cu scopul sprijinirii mass-media de limbă maghiară din Bazinul carpatic”