75 de ani de la începerea deportării germanilor în fosta URSS

În perioada 19 – 25 ianuarie 2020, comunitatea germană din România își va aduce aminte, prin intermediul unor manifestări comemorative pe plan național care se vor desfășura la Reșița, de începuturile deportării germanilor în fosta URSS. Programul manifestărilor pentru prima perioadă va fi următorul, urmând ca programul manifestărilor din 24 și 25 ianuarie 2020 să fie anunțat ulterior:

19 ianuarie 2020, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” Caransebeș:

Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării. 

19 ianuarie 2020, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Sfânta Fecioară Maria, Regină” Oțelu Roșu:

Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.

19 ianuarie 2020, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Inimă a lui Isus” Anina:

Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.

19 ianuarie 2020, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” Bocșa Montană:

Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.

19 ianuarie 2020, ora 11.30, Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Treime” Steierdorf:

Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării. 

20 ianuarie 2020, ora 13.00, Liceul Teoretic „Traian Vuia“ Reșița:

Prezentarea filmului documentar „Oare ne mai întoarcem?”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza. Coordonarea manifestării: prof. Constantin Taligaș. 

20 ianuarie 2020, ora 15.30, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentarea filmului documentar „Oare ne mai întoarcem?”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza. 

21 ianuarie 2020, ora 13.00, Colegiul Național „Traian Lalescu“ Reșița:

Manifestare interactivă cu elevi. Prezentarea filmului documentar „La marginea tăcerii”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza. Coordonarea manifestării: profesorii de germană Alexandra Damșea și de istorie Manuela Păvan.

21 ianuarie 2020, ora 15.30, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentarea filmului documentar „La marginea tăcerii”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza. 

22 ianuarie 2020, ora 12.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:

Manifestare interactivă cu elevi. Prezentarea filmului documentar „Primăvara vieții spulberată”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza. Coordonarea manifestării: profesoara de germană Sonia Maria Chwoika.  

22 ianuarie 2020, ora 15.30, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentarea filmului documentar „Primăvara vieții spulberată”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza.

22 ianuarie 2020, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

După-amiază muzicală, dedicată victimelor deportării. În organizarea profesorului de muzică și organistului reșițean Cristian Roșoagă. 

23 ianuarie 2020, ora 10.00, Colegiul Național „Mircea Eliade“ Reșița:

Manifestare interactivă cu elevi. Prezentarea filmului documentar „Un destin nedrept”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza. Coordonarea manifestării: prof. Adela Schindler. 

23 ianuarie 2020, ora 12.00, Direcția pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Deschiderea expoziției documentare „Deportarea germanilor din România în fosta URSS, la 75 de ani de la începutul ei”, realizată cu sprijinul Arhivelor Naționale, Serviciul Județean Caraș-Severin. 

23 ianuarie 2020, ora 15.30, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentarea filmului documentar „Un destin nedrept”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza.

În urmă cu 75 de ani, bărbați între 17 și 45 de ani și femei între 18 și 30 de ani, apți și apte de muncă, de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crișana, Bucovina, București și Dobrogea, au fost luați din sânul familiei și transportați, în vagoane pentru transportul animalelor, până departe, în teritoriul actualei Ucraine (zona Donețk) și al Rusiei (Munții Ural). Nu puțini au fost aceia care și-au pierdut viața acolo datorită condițiilor vitrege de muncă și viață. Ultimii deportați s-au întors acasă abia la sfârșit de decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru „reconstrucția” statului sovietic.

Din cei aproximativ 70.000 de deportați din România se estimează că un număr de 8.000 și-a pierdut viața acolo. Din județul Caraș-Severin au fost deportați aproximativ 9.000 – 10.000 de etnici germani.

Erwin Josef Țigla / UZPR

uzpcaraseverin

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.