◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Ziua Culturii Naționale la Filiala din Timișoara a Academiei Române

Cu acest prilej, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a susținut un discurs fulminant pe tema Specificul național în cultură, o comunicare de înaltă ținută științifică, de o adevărată valoare academică.

Conform tradiției, cuvântul de deschidere a fost rostit de acad. Dan Dubină, președintele Filialei din Timișoara a Academiei Române, care a punctat semnificația acestei sărbători naționale, legată implicit de numele poetului nostru național, nepereche, Mihai Eminescu.

Centrul atenției auditoriului, care a umplut până la refuz aula academică timișoreană în 16 ianuarie a.c. începând cu ora 10, a fost magnetizat de discursul acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, cu tema Specificul național în cultură.

Cum era și firesc, alocuțiunea distinsului invitat a debutat cu o pertinentă trimitere la opera lui Mihai Eminescu pentru că „el este spiritual nostru tutelar”. Deși, unii îl critică astăzi, este un lucru firesc, a ținut să precizeze oratorul, întrucât „Eminescu nu a fost deasupra oamenilor, ci un Om între oameni”. Ce i se impută, în mod curent, lui Eminescu? Naționalismul excesiv și ura față de străini. Dar, spunea vorbitorul, Eminescu trebuie cântărit în vremea sa. Aceleași puncte de vedere afișau, în respectiva epocă, și străinii, nu numai Eminescu. Iorga, bunăoară, a declarat pe față că „sunt naționalist și mă mândresc cu asta”. Mai mult, marele istoric și om de înaltă ținută academică, a fost cofondatorul unui partid politic care avea în esența titlului termenul naționalist. Este depășit Iorga? Nicidecum. Vizavi de această chestiune, academicianul aflat în vârful celui mai înalt for științific național a concluzionat: „Autorii din trecut nu trebuie judecați după standardele de astăzi”. În finalul discursului revenind la Mihai Eminescu, academicianul Ioan-Aurel Pop a ținut să mai adauge o lămurire: „Să nu fim supărați pe cei care îl critică, că nu știu ce fac”, pentru că nu au nici unul dintre ei o operă, o lucrare de esență ca să fie deasupra lui Mihai Eminescu.

Distinsul vorbitor a zăbovit apoi asupra unei chestiuni „fierbinți” pe ordinea de zi a societăților: identitatea europeană. Europa nu este o chestiune actuală, ea a fost înființată de greci cu mulți, mulți ani în urmă. Cum de altfel nici ideea de unire europeană nu este de dată recentă, ea își are obârșia la Florența, încă din anul 1439. Așadar, sublinia cuvântătorul, nu tot ce vine din trecut este rău, cum se spune astăzi. Iar noi, cei din Răsărit, nu trebuie să avem complexe de inferioritate. Ceea ce ne lipsește, este educația europeană, care, ținea să precizeze oratorul, se poate realiza pe două căi: familia și școala.

În același context, acad. Ioan-Aurel Pop a ținut să clarifice controversa privind existența națiunilor într-o Europă unită. Ideea că națiunile trebuie să dispară este falsă. „Națiunile nu sunt inferioare și nici superioare, ele există și atât. Națiunea este o creație organică. O Europă puternică trebuie să funcționeze precum o orchestră în care sunt prezente multe instrumente. (…) Ideea distrugerii spiritului național, al limbilor naționale, al unui anumit specific, a unui mod de a mânca și de a gândi este o idee distructivă. (…) Am încredere în construcția europeană, deși, acum, suntem într-un impas ce poate fi depășit prin eforturi comune. Europa înainte de a fi o construcție politică trebuie să aibă conștiința valorilor sale culturale și morale. Națiunile – a conchis vorbitorul – nu trebuie să fie dușmanii acestor valori, ci actorii principali care să susțină aceste valori”.

În continuare, în cadrul aceleași manifestări a urmat simpozionul științific cu tema „Istoria Timișoarei: de la izvoarele documentare la realitățile arheologice”, în organizarea Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Filiala Timișoara. S-au implicat în discursuri și dezbateri: prof. univ. dr. Florin Drașovean (Din arhivele pământului. Contribuții arheologice la cunoașterea istoriei Timișoarei medievale); conf. univ. dr. Dorel Micle (Băile turcești din Piața Libertății (Timișoara) în context arheologic și istoric); cercetător științific dr. Dragoș Diaconescu (Opinii arheologice privind zona de nord a sistemului de fortificație al cetății turcești a Timișoarei) și cercetătorul științific dr. Adrian Magina (Istoria ecleziastică a Timișoarei medievale și moderne timpurii. Între contribuțiile arheologice și izvoarele documentare).

Evenimentul s-a încheiat cu un superb moment artistic, susținut, la pian, de Maria Alice Poenariu, elevă în clasa a IX-a la Liceul de Artă Ion Vidu din Timișoara, socotită un fenomen în domeniu.

Daniela Florian / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *