In memoriam Constantin Gruescu

Sunt personalități ale locului, care au marcat acest frumos Banat Montan de-a lungul vieții atât de mult, încât rămân înscriși în Cartea de Aur a acestei părți de țară pentru veșnicie. O astfel de personalitate a fost și Constantin Gruescu, trecut la cele eterne în data de 22 ianuarie la el acasă, în „Casa Binelui” din Ocna de Fier.

Născut la Dognecea în data de 12 aprilie 1924, Constantin Gruescu a crescut, a învățat și a îmbătrânit iubind mineritul și oamenii dedicați adâncurilor. A adunat de-a lungul anilor minerale și roci din Munții Banatului, punând bazele Muzeului de Mineralogie Estetică a Fierului din casa sa, un muzeu privat care avea să facă cunoscute Ocna de Fier și Dognecea nu numai în țară, ci și departe peste hotarele României.

Alături de Tanti Mia, soția sa, care l-a însoțit de-a lungul zecilor de ani în activitatea sa în slujba Binelui, Nea Costică Gruescu a fost un om deosebit, un om care a iubit locul său natal și l-a făcut cunoscut pretutindeni. Cei care răsfoiesc caietele sale de amintiri, cu înscrisuri lăsate drept dovadă a celor care au trecut pe aici, vor găsi nume de oameni importanți din știință și cercetare, din politică și administrație, din cultură și educație, reprezentanți ai caselor regale, ai bisericii, oameni importanți și simpli, elevi, studenți, maturi și bătrâni…

Pasiunea sa dedicată geologiei acestor plaiuri va dăinui pe mai departe prin donațiile sale oferite unor instituții din România și de pe mapamond, precum și ce ne oferă și astăzi „Casa Binelui” din Ocna de Fier.

De-a lungul vieții, lui Constantin Gruescu i-au fost decernate diferite ordine și medalii, diplome și însemne de recunoștință. Din partea Președinției României a fost recompensat, în data de 4 martie 2003, cu Crucea Națională „Serviciul Credincios”, cls. a III-a, a fost ales Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin (19 aprilie 2004), al Municipiului Timișoara (27 aprilie 2004), al orașului Bocșa (17 aprilie 2014), al comunelor Ocna de Fier (26 februarie 2003) și Dognecea (10 mai 2002), Membru de Onoare al Universității „Eftimie Murgu” din Reșița (21 decembrie 2011) și al Comunității Românilor din Uzdin / Serbia (23 aprilie 2002). A primit, printre altele, Diploma „Persona Maxima” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin (17 decembrie 2001), Diploma de Membru de Onoare al Muzeului Banatului din Timișoara (20 iulie 2007) și Diploma „Prieten prin excelență al etniei germane din Banatul Montan” (12 aprilie 2013).

A fost membru al Societății Române de Științe Naturale, al Asociației Internaționale a Mineralogilor din Basel / Elveția, al Societății Culturale Plai Mioritic” din Iași și al Societății Române de Geografie.

Anul trecut, de 12 aprilie, la împlinirea frumoasei vârste de 95 de ani, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița l-a sărbătorit printr-un grup de dansatori ai formației de dansuri populare germane „Enzian” („Gențiana”). A fost o ultimă vizită mai importantă la Ocna de Fier, cel sărbătorit bucurându-se foarte mult de venirea copiilor în jurul său. Rămâne în urma sa chemarea spre o dragoste infinită față de locul natal, față de oamenii locului, un exemplu de dăruire eternă…

Fie-i țărâna ușoară! Noi nu te vom uita! Dormi în pace, Nea Costică Gruescu!

Erwin Josef Ţigla / UZPR

uzpcarasseverin

Despre autor

Articole asemănătoare

  1. Valentin Uban Reply

    Dumnezeu sa/l odihneasca! A fost un mare om, am avut ocazia sa/l intalnesc si sa stam de vorba, putina vreme, dar suficienta ca sa inteleg pe cine am intalnit.
    Cel care ne/a prilejuit intalnirea a fost presedintele de azi al uniunii D.D.Glavan, pentru care/i multumesc si pe aceasta cale ca am avut ocazia sa intalnesc un mare OM. Dumnezeu sa/l primeasca in lumea celor drepti pe neuitatul C. Gruescu.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.