default-logo

A apărut nr. 13 al revistei „Albanica”

Asociația Liga Albanezilor din România (ALAR) / Shoqata Lidhja e Shqiptarëve të Rumanisë a fost înființată în 1999 având ca scop „reprezentarea publică, promovarea și ocrotirea intereselor minorității albaneze”, reprezentând politic această minoritate în Parlamentul României. Conform situ-lui ALAR, cu sediul în municipiul Craiova, în cadrul Asociației a luat ființă încă din 2002, sub genericul „Serenada” un ansamblu de cântece și dansuri albaneze, care la ora actuală funcționează distinct cu două entități culturale: Ansamblul de dansuri „Serenada” și Grupul vocal-instrumental „Serenada”.
ALAR editează, totodată, două reviste: Drita / „Lumina”, aflată în anul al VI-lea de apariție (Nr. 58, ianuarie 2022, 34 p.), și Albanica (aflată în anul al treilea de existență și ajunsă la numărul 13).
De asemenea, a fost reorganizată, în 2018, pe tradiția mai vechii edituri „Privirea”, Editura Asdreni, purtând numele marelui scriitor și patriot albanez Aleksander Stavre Drenova (1872-1947, autorul imnului național albanez, Hymni i Flamurit), sub egida căreia au apărut valoroase lucrări de beletristică, dar și volume dedicate istoriei, culturii și limbii albaneze, precum și manuale, dicționare, ghiduri de conversație etc.
Nr. 13 al trimestrialului cultural Albanica, apărut chiar în ziua de Mărțișor la Editura Asdreni, are ca director pe cunoscutul scriitor albanez dr. Luan Topciu (coordonatorul Centrului Cultural Albanez al ALAR, directorul executiv al organizației fiind dr. Radu-Cosmin Săvulescu).
Suntem asigurați că revista Albanica „se distribuie gratuit de către ALAR, ajungând la cele mai importante biblioteci din România, la instituţii de cultură şi de învăţământ, la cercetători şi intelectuali din varii domenii de activitate”.
În numărul 13, recent apărut și frumos ilustrat cu lucrări aparţinând unor importanţi artişti albanezi şi români (Gheorghe Caruţiu, Ibrahim Kodra, Omer Kaleshi, Gentian Zeka, Aurel Acasandrei, Anastas Kostandini) putem citi articole de interes imediat, studii și eseuri despre cultura albaneză clasică și contemporană, pagini de beletristică (poezie și proză), materiale aparținând membrilor colegiului de redacție Luan Topciu (recent onorat de Președinția României cu Ordinul „Meritul Cultural”, la 13 ian. 2022, Palatul Cotroceni), Radu Săvulescu și Liviu Lungu.
Reținem din acest număr câteva materiale privind aspecte din istoria și cultura albaneză aparținând unor condeie cunoscute, precum Ismail Qemali (Albania şi albanezii), Liviu Lungu (Schiţe de rememorare: o pagină şi mai multe de istorie albaneză, VI), Marius Chelaru (O veche traducere în limba română despre Skanderbeg şi altele privitoare la Albania), Melson Kafilaj (Opus Barletiana: două texte şi două cercetări filosofice), Dossier (Decrete de decorare semnate de Preşedintele României, Klaus Iohannis. Alocuţiunea susţinută de Preşedintele României, Klaus Iohannis), Eqrem Çabej (Elemente preindo-europene în limba albaneză), Radu-Cosmin Săvulescu (Ortodoxia albaneză, de la Liga de la Prizren la Independenţă, 1878-1912), Medalion – Octavian Soviany, Thanas Medi (Proză scurtă), Luan Topciu (Paradigmele urii). Foarte interesante sunt și abordările critice aparținând unor critici și istorici literară de actualitate: Gheorghe Grigurcu (Poezia lui Cezar Ivănescu), Adrian Lesenciuc (Istoria literaturii albaneze sau scurtă introducere în albanologie), Constantin Mohanu (Dramaturgia în opera lui Victor Eftimiu), Zenovie Cârlugea (Liviu Lungu – Povestitor de istorii antice cu infuzii misterico-fantastice şi mitologie (un mai amplu comentariu al romanului „Prizonierul poetului Ovidius Naso sau Furiile centurionului Rapax”).
Să reamintim că directorul revistei „Albanica”, dl Luan Topciu (n. 1962, Pogradec, Albania) este doctor în filologie al Universității București (2001) și a activat în învățământ, atât în Albania, cât și în România, la Universitatea București, lucrând o vreme pentru Ambasada Albaniei la București, cu gradul de ministru consilier. A publicat 16 lucrări științifice, în română și albaneză (critică literară și stilistică, dicționare și ghiduri de conversație româno-albaneze, antologii poetice albaneze în limba română, precum și monumentala lucrare Istoria literaturii albaneze: de la origini până în prezent, apărută în cursul anului trecut la Editura Asdreni a ALAR).
A tradus din română în albaneză scriitori de renume ai literaturii române, precum Emil Cioran, Lucian Blaga, Cezar Ivănescu, iar din albaneză în română autori consacrați precum Mitrush Kuteli, Visar Zhiti, Agim Isaku. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, laureat a numeroase premii literare, printre care Premiul Național pentru Literatură al Albaniei (la secțiunea traduceri). Alăturat echipei ALAR din anul 2017, Dr. Luan Topciu coordonează Centrul Cultural Albanez al organizației.
Pe dl Luan Topciu l-am cunoscut la Casa Memorială a Poetului din albastrul Lancrăm transilvan, cu prilejul traducerii în albaneză a unei antologii din poezia lui Lucian Blaga, la una din edițiile Festivalului Internațional de Poezie „Lucian Blaga” de la Sebeș-Alba, făcându-mi impresia unui veritabil scriitor și deopotrivă a unui neobosit promotor cultural.
În totul, revista „Albanica” este una din publicațiile culturale cele mai reprezentative pentru o minoritate care, prin vocea alesului politic, își promovează interesele în Parlamentul României, dovedind o relație cât se poate de onestă și manifestă atât pentru comunitatea albaneză din România cu o veche tradiție de integrare, cât și pentru istoria, tradițiile și cultura albaneză, între România și Albania existând legături indimenticabile pe multiple planuri.

Zenovie Cârlugea

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*