Pitagora s-a născut în anul 580 i.Hr., în Samos, o insulă din Marea Egee. Ca urmare a unui anunț pe care un clarvăzător l-a făcut cu privire la nașterea să, tatăl său a decis să-i pună numele Pitagora, adică, cel a cărui naștere a fost anunțată de Pythia.
Pitagora este considerat primul maestru al umanităţii. Viața sa a fost plină de mistere și aventuri. La vârsta de 18 ani, părăsește insula Samos, după ce participase la Jocurile Olimpice. Ajunge la Lesbos, unde va fi inițiat de mari maeștri. Mai târziu, ajunge în Siria și Egipt, unde intră în contact cu diverşi preoţi și magi.
Se întoarce în Grecia unde va fonda o adevărata școala de filosofie, religie și știința. Chiar și femeile și străinii sunt primiţi să studieze în această școala. Selecția participanţilor la aceste cursuri o făcea chiar Pitagora. El avea câteva criterii. Printre acestea, fizionomia, gesturile, râsul, relaţiile cu părinții.
Perioada de probă era de trei ani, după care participanţii puteau continua cursurile sau erau respinşi. Pe lângă cunoștințe de matematică, el preda noţiuni de ezoterism, simboluri, coduri despre ceea ce însemna partea interioară a omului.
Aritmetică, muzica, geometria și astronomia erau considerate de Pitagora cele patru domenii pe care se baza evoluţia. Cei care participau la aceste cursuri trebuiau să respecte strict anumite reguli. Dieta era o primă regulă. Era interzis consumul de carne, organe sau ouă. Acestea erau simbolul vieții.
O a doua regulă impunea ritualuri religioase fără sacrificii de animale. Purificarea se realiza prin produse ale pământului, miere de de albine, faina. Exerciţiile spirituale impuneau meditaţie realizată pe un fundal muzical realizat de instrumente precum lira.
Sporturi precum gimnastică, atletismul, plimbările sau dansul făceau parte din ritualul zilnic. Toți cursanţii erau îmbrăcați în veşminte albe.
Pitagora considera că lumea este un număr. El a pus bazele matematicii demonstrative și religioase. Numărul reprezenta pluralitatea ordonată, iar tot ceea ce exista era reprezentat printr-un număr. Pitagora a fost primul care a dat numerelor o reprezentare geometrică. El susţine că zece este numărul perfect, format din 1+2+3+4.
Pitagora a descoperit proporţia aritmetică, a-b=b-c. Totodată, Pitagora a descoperit numărul iraţional, rădăcina pătrată din doi. A fost o adevărata revoluţie în cunoaşterea de la acel moment. Astfel a apărut fracţia.
Fiecare număr avea o semnificaţie. Unu însemna punctul, doi, linia, trei, triunghiul, patru, volumul, cinci, culorile, șase, sufletul, șapte, spiritul, opt, dragostea, nouă, intelectul și zece, perfecţiunea.
Pitagora a fost pasionat și de astronomie. El a fost cel care a numit cerul, cosmos și a susținut că Pământul este rotund. Pitagora era convins că sufletul nu moare și că există un ciclu al reîncarnării. Un astfel de ciclu se încheia o dată la 216 ani.