◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.04.2024
Despre Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu, la 83 de ani de la inaugurare

În data de 20 octombrie 1937, Liga Națională a Femeilor Gorjene aducea la cunoștință Primăriei Târgu Jiu, hotărârea ei de a dărui orașului „o coloană și un portal de piatră opere a marelui sculptor Brâncuși, care în chipul acesta aduce un prinos de recunoștință Judeţului său natal”. Intenția Ligii era formulată astfel: „Crearea unei străzi care va purta numele «Calea Eroilor», cale care va porni din preajma Jiului trecând prin grădina publică, pentru a merge până la actualele cazărmi La începutul acestei căi se va așeza portalul sus-numit, iar…

Citește mai mult

FRATELE MEU  DE CRUCE, TĂTARUL…

(Ultima nuvelă) (Urmare din numerele trecute) Cadouri, care s-o facă să uite de inelul lui Ali. Imediat mi-am imaginat cum îi va sta, călare pe un fugaci negru ca pana corbului, cu vălul de borangic și cu inelul cu litere arabe pe degetul ei. Și m-am umplut de supărare.  Dar trebuia să mă resemnez. Ali îmi era frate, iar a-i ceda fratelui tău ceva la care ții foarte mult nu este oare un lucru firesc? Ajută-mă, Doamne, mă rugam, să-mi birui îndoiala. Dar Cel de Sus era preocupat de treburi…

Citește mai mult

Trăsniţi la minte

Zilele trecute am citit o știre despre un moldovean care, abia întors din Italia, a fost bătut de mai mulți vecini pentru că a îndrăznit să se întoarcă acasă fără să le aducă și acestora cadouri, așa cum obișnuia de fiecare dată. Unul dintre agresori se plânge:  – Iaca, venea în fiecare an cu câte un pachețel de sodă (detergent), cu câte un cozonac italian sau ne organiza și nouă – vecinilor,  câte un șașlâciok (grătar). Dar, anul acesta nică! Așa nu merge, așa nu se face! L-am bătut ca…

Citește mai mult

Despre suflet, răsfoind patericul copt

Am bucuria de a vă semnala o recentă apariție editorială, Apoftemele Părinților Deșertului. Versiunea coptă sahidică sau Patericul Copt (Humanitas, 2021), ediție critică de Ștefan Colceriu, o adevărată carte „ziditoare de suflet”.O traducere specială, pentru care a trudit, cu sârg, dar mai ales, cu profesionalism, timp de 7 ani, o vrednică și curajoasă echipă de tineri cercetători (filologi clasici, teologi, filosofi): Melania Bădic, Emanuel Conțac, Alexandru Mihăilă, Delia Mihăilă, Georgian Toader, Monica Vasileanu, Cristian Vechiu și, firește, Ștefan Colceriu.Nu numai că am bucuria de a-i numi, ci chiar, pentru a…

Citește mai mult

Suntem la un milimetru de dezastru, dar așteptăm miracole de unde nu trebuie

Suntem la un milimetru de dezastru pe absolut toate planurile. Nu te poate nimeni obligă să iei un medicament sau să te vaccinezi, pentru că încă există o fițuică ce se numește Constituție Disperați și manipulați, le dăm ocazia să ne facă să ne urâm cu patimă. Nu te poate nimeni obligă să iei un medicament sau să te vaccinezi, pentru că încă există o fițuică ce se numește Constituție. Nu te poate opri nimeni să te vaccinezi, dacă așa dorești. Nu poate dispune nimeni de viața ta. Oameni care…

Citește mai mult

Distrugerea memoriei colective

În general, societățile care au dărâmat statui, au ars cărți ori au creat indexuri ale operelor interzise au avut în frunte regimuri totalitare sau au cunoscut crize cronicizate. Firește, au existat și cazuri când, după eliberarea de dictatură sau de criză, lumea a trebuit să elimine, în mod justificat, simbolurile acelor vremuri de tristă amintire. Dar marii demolatori au fost tiranii, văzuți și nevăzuți, mai ales cei situați pe poziții politice extreme. Astăzi, explicația distrugerii memoriei colective curente este discriminarea bazată pe culoarea pielii și care, în aproape toate țările,…

Citește mai mult

„Decizia vaccinării trebuie să fie una personală, nu a statului”

Pornind de la dreptul fundamental al fiecărei persoane, de a decide asupra propriului corp, decizia de a te vaccina sau nu este una personală, pentru că implică o analiză foarte personală a riscurilor vis-a-vis de sănătatea unei persoane: îți asumi riscurile unei boli pe care o cunoști și știi cât de gravă poate fi sau îți asumi riscurile vaccinării, riscuri pe care le cunoști doar parțial. Având în vedere că este o chestiune care are efecte directe asupra sănătății și vieții fiecărui cetățean, este o decizie personală, nu a statului….

Citește mai mult

ALEGERILE ANTICIPATE, COLAC DE SALVARE SAU CAL TROIAN?

Nu vi se parte ciudat faptul că, după ce au respins categoric și cu nedisimulată rea credință ideea alegerilor anticipate, mai nou și mai nou, unii purtători de mesaj ai partidelor fostei coaliții de guWERNare iau în din ce în ce mai în serios această ipoteză? Alegeri anticipate care, bineînțeles, ar putea să aibă loc după ce generalul în rezervă Nicolae Ciucă își va depune mandatul, ca și după ce alte tentative de a se forma un nou cabinet vor eșua.Să îi fi luminat Dumnezeu și să fi înțeles că…

Citește mai mult

Emil Cioran în critica universală (I) 

În calitate de mare filozof și literat, Emil Cioran este bine cunoscut în literatura universală, opera Domniei sale reprezentând interdependența directă cu procesele vitale ale individului, aspecte care s-au profilat prin tematici despre semnificația istoriei umane, păcatul strămoșesc, neacceptarea credinței ca sistem de referință în existență, obsesia conștientului, pericolele ce intervin prin mijlocirea însușirilor negative, refugiul (azilul francez) consolator ca formă de protecție socială prin filozofia trăirilor, efectele implacabile în dezvoltarea identitară și culturală a omului și societății acestuia, precum și multe altele. Caracterul relatărilor se referă atât în cunoașterea literaturii…

Citește mai mult

Croitoreasa de păsări

Se uita pe cer și, dacă vedea o pasăre cu aripa frântă, lua repede acul cu ață și-o cosea la loc. De aceea și treceau primăvara atât de mulți cocori pe dea­supra satului nostru. Știau că are cine să le sară în ajutor dacă li se descosea cumva zborul pe la vreo încheietură! O dată s-a întâmplat să coasă cu acl chiar cerul. Se rupsese într-o parte, spre bulgari, puteai zice că e cerul lor, nu al nostru, însă ea nu se îndurase să-l lase așa, dacă punea Dumnezeu pasul…

Citește mai mult