default-logo

Din punctul de vedere al culturii române, în Spania ești acasă, prin patria limbii lui Eminescu!

Am trăit incandescent în Spania șapte zile simbolice, de conferințe, serate literare și „grătare lirice”, o adevărată aventură culturală românească. Ani de zile am peregrinat în Diaspora și am ajuns la concluzia sinceră și fecundă că aici se plămădește o nouă Românie culturală, poate mult mai autentică, reprezentativă, originară și adevărată, decât în țara de baștină, cu capitala la București. Mai nou, capitala culturii române se mută în comunitatea Madrid din Spania, unde funcționează și activează o serie de asociații românești, care țin sus, cu demnitate și onoarea intactă, steagul literaturii române. Periplul spaniol de la sfârșitul lui octombrie mi-a adus aminte de vremurile când am pus temelie jurnalismului românesc din Diaspora, la Viena, atunci s-a înființat UJRP. În Spania trăiesc aproape două milioane de români, care sunt însetați de manifestări și evenimente culturale sau etnofolclorice românești. La românii de aici, există un dor năprasnic de tradiții, origini și rădăcini ancestrale, care, paradoxal, nu mai o găsești la noi în țară. Românii participă și „vânează” actul de cultură în Spania, cu o pasiune și o ardoarea pe care nu am găsit-o în nicio țară din occidentul european. Pe pământul spaniol ros de istoria gravă se naște un filon literar românesc care trebuie captat de scriitorii din România. O nouă literatură română se plămădește tainic în spațiul iberic, nu numai în cel carpato-danubiano-pontic. De canalizarea acestor energii se ocupă asociații, ca „Romanați” sau Centrul Cultural La Tierra Tracia, cu a lor revistă tipărită pe hârtie: „Români în Andalucia și întreaga Spanie”. Cu sprijinul și amabilitatea Asociației culturale „Romanați” am participat pe pământ iberic la un adevărat maraton literar. Publicistul Mircea G. Florescu face parte din acei „haiduci” literari, care coagulează asociațiile și spiritele românești din Spania, fiind un altfel de Iancu Jianu, o sinteză „noiciană” a timpurilor culturale înnoite. Am revenit în Spania după cinci ani, la Alcala de Henares, unde s-a născut cel mai vechi colegiu academic din Europa medievală și unde a fost prima universitate a Spaniei. Una dintre gazde și ghidul de o noblețe iberică, mi-a fost cel mai important critic de artă din Spania, cunoscutul profesor universitar A. Calderon de Jesus, care mi-a prezentat orașul cu o puternică încărcătură livrescă. La casa unde s-a născut Miguel de Cervantes am admirat biroul în care scriitorul a scris primul roman modern, „Don Quijote de la Mancha”. Prin amabilitatea profesorului universitar Felix Nicolau, portavocea europeană profesionistă a catedrei de limba română de la Universitatea din Madrid, am avut bucuria să susțin o conferință, intitulată „Poezia neo-avangardistă din Transilvania, de după 1989”, care s-a bucurat de un neașteptat succes în rândul alumnilor spanioli. Au aflat lucruri inedite despre noul limbaj poetic impus de gruparea clujeană de la Zalmoxis, de formatul liric original al milenariștilor ardeleni, care au revoțuționat poezia românească în ultimii 20 de ani, Publicul și-a exprimat curiozitatea de a cunoaște poezia română recentă, care inspiră poeții spanioli
Alături de mine a conferențiat și prof. dr. Mihai Gligor, un reputat istoric arheolog, care a vorbit de originalitatea și ancestralitatea civilizației autohtone din arealul est-european. În siajul acestei organizări s-a implicat și prof. dr. Alba Diz Villanueva, de la aceeași Universitate. Maratonul cunoașterii culturii a continuat la Toledo pe esplanada Alcazarului, precum și la Villalba, la o conferință susținută de părintele Nicolae Tănase despre misiunea cultural-creștină a BOR în Spania. Am avut bucuria și emoția ca să fiu invitat, în zi de duminică, de părintele Cristian Deac, ca să vorbesc, după Liturghie, la biserica ortodoxă din Getafe, despre Sfinții Închisorilor, pe care deja unii enoriași îi consideră sfinți populari. A urmat apoi la Torrejón de Ardozo o seară tematică de poezie, muzică, teatru, prezentări de carte, dezbatere bilingvă cu tema „Mesajul artei românești în Occident – Cazul Brâncuși”/EL MENSAJE DEL ARTE RUMANO EN OCCIDENTE – EL CASO BRANCUSI. Invitați speciali în cadrul dezbaterii a fost subsemnatul, împreună cu criticul de artă A. Calderón de Jesús din Spania. Iar moderator, frumoasa Cristina Georgeta Cherciu, realizatoarea emisiunii „Rumanía al Día” de la Radio Libertad 107 FM, Madrid. În dezbaterea publică s-a subliniat importanța schimbării paradigmei în sculptura universală modernă de către artistul român Constantin Brâncuși. Au urcat pe scenă, într-un regal al afirmării identității și culturii naționale românești din Spania, artiști, actori, ziariști și scriitori, membrii ai comunității românești. Iar a doua zi, într-un câmp de la poalele Sierra Maliciosa, a urmat un „grătar liric”, organizat de activistul civic cultural Claudiu Traian Covaciu, la lumina focului, cu participarea unor inimoși români, poeți, scriitori, cantautori din Spania, care s-au duelat liric, atât prin poezie, cât și prin cântecul tradițional românesc, cu acorduri de cobză. A fost prezent și poetul Marin Dumitrescu din Spania. Pe pământurile lui Cervantes ritmurile românești s-au corelat cu emoția și visele lui Don Quijote. Periplul a continuat la Guadalajara, bătrân oraș maur, unde l-am cunoscut pe un investitor român, Vali Ceaușescu, proprietar de magazin românesc, care ține sus steagul românismului în inima Spaniei, și românii de aici spun că ar fi nepotul fostului președinte. Acest maraton de evenimente culturale au continuat, ca un post-factum, cu Târgul Internațional de Carte de la Madrid, organizat tot sub auspiciile Asociației culturale „Romanați”, care a cuprins edituri din țară și Diaspora, bucurându-se de un mare succes la Madrid.
Trăind intens clipele culturale din Spania lui Cervantes am avut revelația plămădirii în Diaspora a României culturale, de dincolo de fruntariile actuale ale țării-mamă. Diaspora românească este o zestre a poporului român, dăruită unității europene și un nou model cultural ce se naște pentru a crea noi genii literare și componistice, pe noile pământuri desțelenite de marea cultură română. Mâine se va naște, nu în Mălinii Bucovinei, ci la Alcala de Henares, un nou poet Nicolae Labiș, va vedea lumina, nu la Ploiești, un nou Nichita Stănescu, ci chiar la Getafe, iar un alt George Enescu va putea vedea zorii muzicii stelare la Toledo. Diaspora românească împlinește o profeție a poetului Nichita Stănescu, parafrazându-l, că „patria noastră este limba română”, ce se exprimă literar prin opere nou create la București, Cluj, Iași, Madrid, Viena, Sevillia sau Udine. Am fost înconjurat cu atâta dragoste de zecile de români din Spania, cu atât de multă sete de împărtășire din potirul literaturii române, încât nu pot decât să le mulțumesc public, cu lacrimi de duioșie într-o nouă țară a limbii române: Spania. Interesant că, dimineața îmi beam cafeaua pe terasa unei cafenelei românești din Alcala, cu vedere la ruinele orașului roman Complutum, foarte asemănător cu Apulum. Azi, Alba-Iulia este înfrățit cu Alcala de Henares. Spațiul mioritic devine, mai nou, și tărâmul de vise al lui Don Quijote: „Compañera poetas!”

Ionuț Țene / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*