default-logo

Povești din Pădurea Baciu. Fenomene ciudate petrecute în pădure

Există numeroase fenomene stranii care au fost văzute în Pădurea Baciu. Acestea s-au transformat în povești, pentru că sunt de-a dreptul șocante și uneori greu de digerat. Cu toate acestea, fenomenele stranii nu au încetat să existe în acest loc mirific de lângă Cluj.

În inima Ardealului, într-o lume atemporală, se găsește, probabil, cel mai misterios loc din România. Zona a devenit celebră în lume abia în 1968, însă localnicii evitau această zonă, cunoscând fenomenele inexplicabile care se produceau.

O lume atipică cu sentimente stranii

Una dintre cele mai cunoscute povești din Pădurea Baciu este cea a unei lumi ciudate, inexplicabile! Toți știau din moș strămoș că odată intrat în această pădure, foșnetul venit din altă lume, trezea în inconștientul fiecăruia fiori. Mai mult, cei care au intrat în pădure, cu diverse treburi, au pățit câte ceva. Încă de la intrare în pădure ai stări de greață, vomă, anxietate, arsuri pe piele.

O adevărată muncă de cercetare a efectuat biologul Alexandru Șift. În fiecare călătorie în pădure, el era însoțit de niște umbre. A reușit să facă mai multe fotografii, în care pe lângă umbre apar lumini și siluete, pe care ochiul uman nu le poate surprinde.

Apariții surprinzătoare

În august 1968, tehnicianul Emil Barnea a reușit să fotografieze un OZN, fotografie clasificată de către specialiști drept cea mai clară.

Pădurea Baciu este faimoasă pentru aparițiile sale. Structuri imateriale sau materiale de forme diverse apar în filmele sau fotografiile făcute de curioși. Unii ezoteriști vorbesc despre spirite care populează universurile paralele. Urmează la rând anomaliile magnetice, fluctuațiile câmpului electromagnetic, emisiile infrasunet.

Printre cele mai șocante manifestări sunt urmele care apar pe pământ, chiar sub ochii vizitatorilor. Plantele prezintă forme de deshidratare, arsuri și necroze ale tulpinilorți frunzelor. Persoanele care trec prin zonele active se trezesc cu arsuri pe piele, iritații, dureri de cap. Cele mai tipice apariții sunt cele care apar pe cer. Din senin apar figuri geometrice sub formă de conuri, cilindre, sfere care zboară deasupra pădurii.

Interesant este și faptul că cele mai multe Ozn-uri nu sunt vizibile, în schimb ele apar în filme și fotografii. Specialiștii spun că această pădure este unică în lume. Aparițiile care produc cele mai mari temeri sunt cele umanoide. Pare că peste tot în pădure sunt capete umane care pândesc din invizibil. Majoritatea au fost observate din fotografii. Mai mult, în unele fotografii au fost recunoscute persoane care erau decedate.

Un alt aspect este cel legat de stările tranzitorii între radiațiile gama și beta, amplificate de distorsiunile magnetice asociate deseori cu apariția unor siluete umanoide, translucide, de culoare albă. Există un consens al specialiștilor în parapsihologie care susțin că pădurea Baciu este o poartă interdimensională, prin care spiritele celor decedați sau reincarnaţi, pot intra în dimensiunea material-fizică a planetei Terra.

Pădurea Baciu este considerat cel mai important areal al fenomenelor paranormale

Pădurea Baciu este considerat cel mai important areal al fenomenelor paranormale. Există o poartă spre un univers paralel în pădurea Baciu? Fizicianul Michio Kaku crede că universul nostru se va sfârși printr-un îngheț. Ne putem salva dacă vom putea trece într-un univers paralel.

Versiunea teoriei multiversului sugerează că există cel puțin un univers, foarte apropiat de noi, poate la câțiva milimetri distanță.
Acest scenariu, poate fi posibil, cu anumite efecte, în special de gravitație, o trecere dincolo, care poate fi responsabilă pentru producerea energiei și a materiei întunecate, ce reprezintă 96% din univers.

Conform specialiștilor, gravitonul poate părăsi universul nostru tridimensional deoarece coarda vibrantă din care este alcătuit nu este fixată pe membrana universului nostru. Universurile paralele nu pot fi detectabile în mod direct deoarece, spre deosebire de graviton, lumina nu poate părăsi lumea noastră, deci universurile paralele nu sunt vizibile pentru noi.

Povești din Pădurea Baciu, corpul fără cap

Oricât de frumos ar fi scenariul multiversului, observăm că unele consecințe ale posibilei sale existențe sunt foarte incomode.
Motivul poate fi chiar îngrijorător, deoarece, dacă aceste universuri se mișcă, există posibilitate ca ele să se ciocnească.
De fapt există o teorie care spune că Big Bang-ul nu este altceva decât rezultatul coliziunii dintre două membrane sau două universuri paralele.

Pădurea Baciu

La fel de ciudate sunt si alte cateva fotografii facute in diverse locuri din Pădurea Baciu. In cateva dintre acestea, facute pe 23 mai 1977, apare cercetatorul Dan Coman, pozat “in carne si oase”. Ciudatenia acelor fotografii a apărut abia după developarea lor, cand langa om a aparut o forma luminoasa ciudata, asemănătoare unei aripi.

Tot acolo, la o distanta de cativa metri, mai aparea inca o forma luminoasa, care aducea vag cu un balaur cu mai multe capete. Lucrul cu adevărat neobișnuit este ca, desi era o zi insorita, iar toate celelalte obiecte vizibile prezente in cadru aveau și umbra obișnuită, din cadru lipsea cu desavarsire doar umbra cercetatorului. Printre cele mai ciudate fotografii făcute în acea zona este si una in care, ascuns prin iarba, apare clar capul desprins de corp al unuia dintre cercetători. Lucrul este cu atat mai ciudat cu cat acesta se afla si el in zona, dar la o distanta de cateva sute de metri, ascuns in spatele unei denivelari de teren.

Întâlnire “de gradul III” şi alte ciudăţenii

În lucrarea sa “Fenomenele de la Pădurea Hoia-Baciu”, cercetătorul Adrian Pătruţ descrie, pe larg, o întâlnire de gradul trei despre care i-au vorbit A.S şi V.S., soţia acestuia. Cei doi i-au povestit că, aflaţi într-o excursie în apropierea Clujului, în ziua de 20 iulie 1968, se uitau cu un binoclu puternic către liziera Pădurii Hoia, aflată la o distanţă de 250-300 de metri. Acolo au văzut patru fiinţe cu aspect neobişnuit, dar evident humanoid. Raportată la alte obiecte cunoscute, înălţimea celor patru humanoizi a putut fi estimată la 1,3-1,4 metri.

După aproximativ cinci minute, cei doi soţi au observat că pe cer şi-a făcut apariţia un fel de balon strălucitor care, situat la o înălţime de circa 100 de metri, se deplasa cam cu 30-40 de kilometri pe oră. Ajuns deasupra locului în care se aflau cei patru humanoizi, ciudatul balon a ejectat “una după alta şi la intervale foarte scurte” cinci sfere mai mici, cu un contur slab luminiscent. La jumătatea traiectoriei descendente acestea au devenit invizibile, la fel ca şi balonul mare din care proveneau. În acelaşi moment, cei patru humanoizi aflaţi pe sol au fost învăluiţi de nişte clopote aproape translucide care în câteva secunde au început să se ridice în aer, cu tot cu ei, iar la câţiva metri deasupra solului au dispărut complet.

Fotografiile multora dintre OZN-urile “invizibile” le prezintă înconjurate cu un fel de aură neagră care adeseori se prelungeşte din ele sub forma unor filamente de grosimi variabile. Toate acestea amintesc în mod surprinzător de “lumină neagră”, o formă specială de materie sau energie despre care se spune că ar fi fost obţinută, în ultimii câţiva ani, în diverse laboratoare militare ultrasecrete. Aceasta este una dintre cele mai fascinante povești din Pădurea Baciu.

Povești din Pădurea Baciu, zone active

Cercetările derulate de clujeni timp de peste trei decenii au demonstrat că Pădurea Baciu nu este singura zonă “sensibilă”. Fenomenul OZN-urilor “invizibile” a mai fost detectat şi în Pădurea Făget, la Grădina Botanică şi lângă Cimitirul Central din Cluj. În interiorul Pădurii Baciu există câteva zone pe care cercetătorii clujeni le consideră “deosebit de active”. Una dintre acestea este aşa-zisa “Poiana Rotundă”, un luminiş de forma circulară aflat aproape în centrul pădurii. Numeroase înregistrări s-au făcut şi pe Dealul Hoia, în Valea Hăitaşului şi în punctul Gura Baciului.

În afara acestor puncte intens “circulate” s-au mai făcut înregistrări fotografice cu OZN-uri “invizibile” în alte câteva luminişuri din pădure, dar şi în interiorul ei, printre copaci. Chiar dacă aceste “prezenţe” nu pot fi văzute cu ochiul liber, adeseori în locurile în care s-a reuşit înregistrarea lor fotografică cercetările mai amănunţite au arătat că locul respectiv are o radioactivitate mai mare decât cea naturală, prezenta în mod normal în orice mediu.

Omuleţi zburători cu bot de câine

Din seria povești din Pădurea Baciu, vă prezentăm întâmplarea omuleților bizari. În momentul în care s-a apropiat de omuleţi, balonul a ejectat câte trei sfere mari şi nouă mici, acestea având o traiectorie verticală ascendentă. Sferele mari aveau un diametru de 5-6 metri, iar cele mici de 2-3 metri. La jumătatea traiectoriei descendente, sferele de aceeaşi culoare cu balonul deveneau invizibile.

Balonul care a ejectat aceste sfere a devenit şi el invizibil. Cei patru umanoizi şi-au ridicat mâinile deasupra capului, iar după doar câteva secunde, fiecare a fost acoperit din creştet şi până la jumătatea corpului de un fel de paraşuta clopot. Cele patru parasute-om s-au înălţat încet, pe rând, ele devenind difuze. Ajunse la câţiva metri deasupra solului, acestea au dispărut definitiv.

Pădurea Baciu

După estimările celor care au văzut aceşti umanoizi, ei erau mici de statură. De asemenea, aceştia aveau şi nişte picioare scurte cu o musculară a picioarelor foarte dezvoltată. Elementul distinctiv, în ceea ce-i privea era capul relativ mare. Ei aveau şi un bot care semăna cu unul de câine. Părul avea cam aceeaşi culoare cu pielea, acesta fiind scurt.

În momentul în care umanoizii au fost acoperiţi de acea paraşută, Sift a reuşit să facă o poză, dar datorită distanţei mari, fotografia nu reprezintă o dovadă concludentă, care ar putea susţine mai bine această observaţie. Distanţa fiind mai mare de 179 de metri, putem considera că acest caz este în sens strict, o întâlnire de gradul III. Cu toate acestea, cazul este
unul foarte ciudat, el exemplificând diferenţele dintre tipurile de umanoizi.

După nici o lună, în aceeaşi zonă, a avut loc un eveniment ce a avut un ecou internaţional. Tehnicianul Emil Barnea s-a dus să patreaca o zi de vară în acea zonă, alături de alte trei cunoştinţe, el mergând în Pădurea Hoia-Baciu. Afară era o temperatură de 37 de grade Celsius, iar pe cer nu era nici o urmă de nori. În jurul orei 13:00, Barnea a plecat în pădure pentru a aduna nişte vreascuri pentru un foc mic. Prietena sa l-a chemat să vină repede pentru că a văzut ceva pe cer. El a observat în acel moment un obiect argintiu, cu o formă rotundă aplatizată care se deplasa uşor deasupra coroanelor copacilor.

Barnea s-a repezit după aparatul de fotografiat pe care îl avea pe pătura de pe iarbă, el reuşind să facă o fotografie. Având în vedere că obiectul nu se deplasa repede, a avut timp să centreze mai bine imaginea şi să mai facă o fotografie. Ciudatul aparat aerian a început să strălucească şi să se răstoarne, ca şi cum poziţia sa de zbor nu ar fi contat deloc. Semăna foarte bine cu o farfurie întoarsă. În următorul moment, acest obiect a prins viteza şi a accelerat spre înălţimi. Emil Barnea a reuşit să mai fotografieze acest obiect de trei ori. În ultimele două fotografii, obiectul se pierde în îndepărtări. După un timp, Barnea a reuşit să developeze fotografiile şi să facă poze straniilor imagini.

efemeride.ro

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.