Statul român, paralizat de barbarismul etnic de la Ditrău

Scandalul rasist de la Ditrău, Harghita a trecut graniţele ţării, familiile celor doi brutari fiind îngrijorate de siguranţa acestora după ce incidentul a fost relatat pe larg în presa internaţională. Experţii vorbesc de un fenomen social ce trebuie adresat prin politici publice în contextul în care ţara noastră va deveni dependentă de forţa de muncă a imigranţilor.

Episodul rasist din comuna Ditrău, Harghita, relatat pe larg în presa internaţională, a provocat îngrijorare în rândul familiilor celor doi brutari din Sri Lanka. Corina Constantin, directoarea firmei care i-a adus în România, a precizat că firma parteneră din Asia s-a interesat de securitatea celor doi srilankezi. „Au aflat de la ştiri, au văzut la un canal de ştiri în limba engleză – Europa Liberă – că s-a organizat o adunare sâmbătă (la Ditrău) şi că se discută situaţia celor doi muncitori. Ne-au întrebat dacă sunt în siguranţă – îngrijorarea era legată strict de siguranţă. Dacă se întâmplă ceva cu ei, noi trebuie să dăm explicaţii, să spunem ce demersuri am făcut ca să îi protejăm”, a declarat aceasta pentru Digi24. Reprezentaţii firme au precizat  că în cei 13 ani de când importă forţă de muncă din Asia, „în nicio comunitate nu am întâlnit reacţii extremiste şi lipsite de raţionament”. 
 

INSPECŢIA MUNCII NU A GĂSIT NEREGULI

 
În acelaşi timp, în cursul zilei de ieri reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Harghita au efectuat un control la brutăria din Ditrău. Conform unor surse din cadrul ITM, din punct de vedere al relaţiilor de muncă, lucrurile stau perfect normal la fabrica de pâine, nefiind depistate încălcări ale normelor legale. „Se lucrează în două schimburi, iar linia de fabricaţie este automatizată, investiţia beneficiind şi de fonduri europene de un milion de euro. Relaţiile de muncă par în regulă”, au precizat sursele citate. Reacţia autorităţilor vine după ce mai mulţi localnici din Ditrău au acuzat, sâmbătă, la o adunare sătească, faptul că au muncit în condiţii inumane la brutăria din sat, că lucrau mult mai multe ore decât erau pontaţi şi că nu erau plătiţi suficient, cerând în acelaşi timp excluderea celor doi brutari din Sri Lanka angajaţi de patronii disperaţi că în ţară nu-şi găseau oameni. 
 

KELEMEN HUNOR: NU POŢI ETICHETA O ÎNTREAGĂ COMUNITATE DIN CAUZA UNUI PREOT EXALTAT

 
Tot ieri, la aproape o săptămână de la declanşarea scandalului din Ditrău, a reacţionat şi liderul UDMR Kelemen Hunor susţinând că întreaga comunitate maghiară nu poate fi etichetată după acţiunile câtorva indivizi. „Poate avem de-a face cu un patron mai lacom, mai dur, pe de-o parte, iar de cealaltă parte avem nişte oameni lezaţi, dar nu este caracteristic ceea ce s-a întâmplat pentru întreaga comunitate şi deloc pentru UDMR. Cei doi muncitori din Sri Lanka nu sunt migranţi ilegali, ei au venit cu acte în regulă să muncească, e nevoie de forţă de muncă şi sunt bineveniţi. În momentul în care sunt 150 de oameni nu poţi pune eticheta pe o întreagă comunitate şi nu poţi merge pe direcţia vinei colective la Ditrău, din cauza unui preot exaltat şi a unor persoane care au o poziţie care nu poate fi acceptată şi susţinută”, a declarat Kelemen Hunor. 
 

UDMR-UL A FOST PRINS ÎN OFF-SIDE

Analiştii politici au criticat reacţia întârziată a UDMR-ului, despre care susţin că a cultivat cu bună ştiinţă un anume purism maghiar, dar şi reacţia autorităţilor române care nu au apărat drepturile celor doi angajaţi srilankezi. „Reacţia barbară a locuitorilor acestei comune a fost şocantă. Am văzut acea dezbatere ce a început cu o slujbă, unde s-a zis Tatăl Nostru, ca apoi să se ajungă la un adevărat limbaj al urii, un limbaj primitiv cu referinţe la culoarea pielii celor doi muncitori. Vorbim de oameni care şi faţă de majoritatea română au un aer de superioritate. Din păcate vedem aici mesajul anti-imigranţi venit de la Budapesta ce s-a inflitrat uşor în secuime. Această idee că ei trebuie să apere un purism meghiar, în care să nu se amestece nimeni, nici măcar românii. În faţa acestui linsaj de tipul KKK, autorităţile române s-au dovedit încă o dată căcăcioase. Niciun partid nu a ieşti cu un mesaj clar, deşi legile statului au fost încălcate în mod vădit. Să ne amintim cu a trimis preşedinteel Johnson garda naţională în statele din Sudul USA, în cazurile de segregare rasială. Din păcate liderii maghiari au fost prinşi în off-side de mesajul venit de la Budapesta şi acum se văd nevoiţi să cultive această mentalitate mândră, ce vine în contrast cu interesul cetăţenilor maghiari, ce rămân prizonieri sărăciei locale. UDMR-ul e un fel de PSD pentru mulţi maghiari din România, un partid cu aceeaşi mentalitate, cu o conducere ruptă de nevoile oamenilor”, este de părere analistul politic Stelian Tănase.
 

MIGRANŢII NE VOR PLĂTI PENSIILE

Experţii în domeniu atrag atenţia că amplificarea acestui conflict cultural va naşte un paradox în doar câţiva ani, în condiţiile în care cei care vor veni să suplinească deficitul de forţă de muncă vor fi cei care ne vor plăti pensiile. „Pe de o parte influenţa propagandei anti-imigrare de la Budapesta în secuime este reală, la fel cum real este şi conflictul economic local. Până la urmă prezenţa imigranţilor le spune oamenilor că salariile lor nu vor creşte.  Nu cred că trebuie să surprindă că acest tip de mesaj a prins chiar şi la o minoritate. Ar fi o perspectivă prea largă, pentru că vorbim de comunităţi izolate, care nu au contacte decât în interiorul secuimii. Este de văzut cât de deschise se vor dovedi aceste comunităţi globalizării şi deci imigraţiei. Pentru că, şi aici este paradoxul, la finalul deceniului, peste 10-15 ani, pensiile noastre vor fi plătite de aceşti imigranţi. Vor trebui atunci să aleagă între valorile unei culturi pure, albe sau pensia de la stat”, este de părere sociologul Barbu Mateescu.
„Ceea ce se observă este specificul local al unei comunităţi izolate care a cultivat o ostilitate faţă de străini în contextul ostilităţii istorice faţă de români”         Alfred Bulai, Sociolog
 
„Ceea ce s-a văzut la Ditrău este un comportament tipic în lumea rurală, pre-modernă, faţă de străini. Este specificul local al unei comunităţi izolate care a cultivat o ostilitate faţă de străini în contextul ostilităţii istorice faţă de români. Cazul este poate spectaculos, din punctul de vedere al presei, pentru că se petrece în Harghita, dar cazuri de acest gen s-au petrecut şi în alte zone din ţară cu acele particularităţi. Mă refer în special la comunităţile izolate. Spre deosebire avem şi zone mai tolerante, în comunităţile industriale, unde oamenii au migrat sau au fost aduşi, cum este Valea Jiului. Este un fenomen ce va mai apărea în contextul deficitului de forţă de muncă din România ce se va adânci în anii următori. Din păcate reacţia punitivă, de aplicare a legii este insuficientă în contextul în care vorbim de un fenomen structural. Politicienii de la noi nu ştiu altă măsură decât sancţiunea, însă este nevoie de acţiuni care să meargă la cauzele acestui fenomen, altfel rămânem să tratăm doar simptomele”, este de părere şi sociologul Alfred Bulai.
 

CE SPUNE PRESA DE LA BUDAPESTA

Agenţia de presă MTI, controlată de guvernul de la Budapesta, a prezentat incidentul de la Ditrău drept exclusiv un protest la adresa patronului brutăriei din localitate. Într-un articol publicat sâmbătă în versiune în limba română, MTI susţine încă din titlu că ”la Ditrău supărarea nu este îndreptată împotriva brutarilor din Sri Lanka, ci a antreprenorului care nu apreciază forţa de muncă locală”. Ameninţările localnicilor la adresa celor doi brutari nu sunt amintite, asta deşi presa maghiară a amintit pe larg de protestul xenofob.
 
Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.