Despre jurnalism, duhovnicie și un inedit brand național la „Seratele Eminescu” 10.02.2020

Sub auspiciile generoase ale Institutului Cultural Român, în spațiul atât de ospitalier din Aleea Alexandru nr. 38, a avut loc o nouă ediție a Seratelor „Eminescu, Jurnalistul”.
Privind sala arhiplină, emoția și dăruirea vorbitorilor, mi-am adus aminte de cuvintele lui Lazăr Șăineanu, asistentul la catedră al lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, care preciza, cu peste o sută de ani în urmă, în al său Dicționar Universal al Limbii Române, semnificația cuvântului „serată”, prezentată ca fiind o „adunare de persoane spre a petrece seara convorbind…” .
Nici că se putea o definiție mai cuprinzătoare, mai plastică pentru ediția din data de 10 februarie 2020 a Seratelor.
Eveniment cultural, de tradiție, intrat în cel de-al 7-lea an de viață, Serata „Eminescu, Jurnalistul” a debutat prin cuvântul de deschidere al președintelui UZPR, Doru Dinu Glăvan, care a subliniat semnificția acestei noi ediții.

Afișul primei ediții a „Seratelor Eminescu” (10 Decembrie 2013)

Conform tradiției, în cadrul rubricii „De la Eminescu citire…”, Miron Manega a dat citire unui fragment din articolul «Studii asupra situației», apărut în „Timpul”, în februarie 1880. Iată un scurt fragment: 
„Orbit trebuie să fie acel guvern care nu-și dă seama de simptomele politice ale acestei stări bolnăvicioase de lucruri. În toate unghiurile României se formează grupuri de nemulțumiți cu mersul actual al lucrurilor […].
Nimeni nu întreabă dacă-și țin făgăduințele ce le-au facut înainte de-a fi aleși; nimeni nu întreabă pe ce cale a fost cu putință ca asemenea oameni să iasă la suprafață, nimeni nu-și dă seama cum această populație flotantă a României, fără legături cu pământul și cu neamul țării, fără identitate de interese cu clasele productive și pozitive ale ei, a putut să devină elementul domnitor în România.”

Mulțumind lui Miron Manega, Doru Dinu Glăvan a adăugat că, în ciuda aprecierilor de care se bucură personalitatea acestui geniu al poporului român, la manifestarea dedicată Zilei Culturii Naționale, care a avut loc în acest an la Ateneul Român, nici unul dintre vorbitori nu a amintit măcar de calitatea de jurnalist a lui Eminescu.
În continuare, protagoniștii mult așteptatelor „Convorbiri Jurnalistice”, cunoscutul Dan Constantin, Senior Editor la Jurnalul Național, și Irinel Antoniu, editor la divizia online a Kanal D, au rostit impresionante mărturisiri privind meseria de jurnalist angajat „Sub semnul Credinței și al Loialității”.


Scriitorul și jurnalistul Firiță Carp, proaspăt sosit din Serbia, de la Pancevo, a luat cuvântul pentru a prezenta personalitatea unui „maestru al cuvântului” – Dan Constantin – „magnific în singurătatea expresivității jurnalistice, în primul rând prin verticalitate. Deontolog social, validat de experiență, cunoștințe, fundament etic și bune intenții, domnia sa diagnostichează societatea cu har, definindu-i bolile cu precizie şi optimism incurabil”.

Răspunzând, Dan Constantin și-a exprimat gândurile față de munca de jurnalist, subliniind că a fost un coleg apropiat al tuturor celor ce contribuiau la realizarea unui ziar și nu se consideră o personalitate.

Cât privește textul eminescian citit de Miron Manega a apreciat că acesta pare a fi scris pentru ediția de mâine a unui ziar contemporan. A rememorat apoi momente din cariera de jurnalist, evocând modul cum s-a transformat „Informația Capitalei”, în 1989, în „Libertatea”, precum și schimbările din presă, aceasta devenind emoțională și participativă, în niciun caz echidistantă și obiectivă. Din păcate, spiritul latin al românilor își exercită influența și asupra caracterului presei actuale, iar informația este mult mai bogată decât capacitatea de selecție valorică. A deplâns situația presei tipărite, afectată de dispariția rețelei de distribuție, a RODIPET-ului și a criticat concurența neloială a blogurilor personale, care obțin audiență în dauna calității.

Mulțumindu-i, Doru Dinu Glăvan i-a conferit Distincția Credință și Loialitate, pentru devoțiunea, perseverența și puterea de a sluji actul jurnalistic și publicistic de-a lungul unei bogate cariere.

Jurnalista de online” Irinel Antoniu de la Kanal D a rememorat momente din cariera sa, începând cu debutul la „Libertatea” (articole redactate la mașina de scris, apoi la computer) și și-a exprimat regretul pentru dispariția presei scrise. La sfârșit, a fost răsplătită și ea, pentru „credință și loialitate”, cu o distincție înmânată de Dan Constantin.

A urmat vizionarea unui film documentar despre personalitatea părintelui Iustin Pârvu, realizat de Cristina Nichituș Roncea și Victor Roncea care au avut șansa să-l cunoască îndeaproape pe marele duhovnic. Invitat la microfon, Victor Roncea a făcut precizarea că Iustin Pârvu s-a născut în anul în care s-a născut Marea Unire, dar și UZPR-ul. Apoi a evocat momente din dramatica existență a părintelui, amintind de albumul cu peste 100 de portrete ale marelui duhovnic, realizate de Cristina Nichituș Roncea și apărute anul trecut la Editura „Doxologia”.

A fost invitată la microfon doamna Elena Soluca Moise   (redactor la „Revista Academia” a Academiei Române și la ziarul „Lumina”), care a prezentat momente semnificative din viața marelui dispărut, precum și câteva rostiri memorabile ale acestuia.

Ca o binevenită completare a acestei expuneri, cei prezenți au putut admira o expoziție și albumul „In Memoriam Iustin Pârvu”, având ca autor pe Cristina Nichituș Roncea.

Actrița Doina Ghițescu a recitat apoi versuri în memoria părintelui Iustin Pârvu, după care Victor Roncea a oferit președintelui Doru Dinu Glăvan, din partea Mânăstirii Petru Vodă, o colecție unicat de timbre, editate la Chișinău, în cinstea acestui duhovnic, la centenarul acestuia.

Doru Dinu Glăvan a făcut o scurtă informare despre crearea unor noi filiale ale UZPR în străinătate: la Pancevo, în Voivodina, și la românii din Valea Timocului (Negotin), precum și despre întâlnirile recente cu jurnaliștii din Timișoara, Reșița și Giurgiu. Urmează, în această săptămână, Baia Mare, Satu Mare, Oradea și Slatina (Ucraina).

La următorul punct al Seratei Eminescu, a fost invitat la microfon Marcel Boța, Directorul Casei de Cultură „Amza Pelea” de la Băilești, care a prezentat o baladă veche românească.

După această „precuvântare muzicală”, Miron Manega a prezentat un fascinant expozeu al unui subiect de mitologie: „Lira Tracă și taraful lui Orfeu”, miza fiind restituirea patrimoniului național și universal, a instrumentului la care cânta Orfeu. El a adus convingătoare dovezi conform cărora instrumentul popular „cobza” este de fapt antica „liră tracă”, numită de romani Tracae Cythara, adăugând că dedică acest moment marelui artist Tudor Gheorghe.

Orfeu – simbol universal al muzicii esențiale – era trac și cânta la liră, acestea fiind adevăruri unanim acceptate. Nu este, așadar, exclus ca tracul Orfeu să fi cântat la Lira Tracă! – premiză de la care a pornit Miron Manega în cercetarea sa. Iar lira tracă e cobza. Din acest instrument au derivat, în secolul IX d.H., în întreaga Europă, nouă instrumente care, deși sunt diferite ca tipologie funcțională (sunt instrumente melodice), ele sunt identice, ca formă, cu cobza, care e instrument ritmic și armonic. Acestea sunt: Trakiotiki Lyra, Lyra Trakis și Cretan Lyraki în Grecia, Lirica Dalmacija (în Croația), Gădulca (în Bulgaria), Kemenche clasic (în Turcia), Rebek-ul (instrument muzical aparținând vikingilor și conservat în tradiția popoarelor scandinave), Gudok-ul sau Hudok-ul (în Ucraina și Rusia) și Lira Calabrese în Italia.

Miron Manega a propus un festival care să reunească formații sau instrumentiști care cântă la instrumentele amintite (derivate din lira tracă),  la care să participe toate țările în care există aceste instrumente. De asemenea, a propus inițierea unor cursuri de cobză organizate sub egida UZPR.

La sfârșit, interpretul Marcel Boța a prezentat un încântător program de melodii țărănești interpretate la cobză, ilustrând magistral teoria despre Lira Tracă a lui Miron Manega.

Text şi foto Tanța Tănăsescu / UZPR

 

Despre autor

Articole asemănătoare

  1. livia Reply

    ÎMI IMAGINEZ, A FOST UN REGAL! FELICITĂRI, TUTUROR! SUPERB!

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.