default-logo

Scrisoare deschisă poporului român

Anul 2021 s-a încheiat. Traumele poporului român continuă. În previziunile mele pentru anul 2021, transmise pe pagina mea de Facebook, spuneam că va fi un an al transformării, al puterii interioare, al puterii inteligenței noastre, al vocii interioare. Forța psihică va fi motorul transformării, spuneam. Fiți deschiși la tot ceea ce vine în viața voastră, aveți încredere în propria inteligență, intuiție și propria forță! Adevărurile ocultate se vor revela.

Privind retrospectiv, constatăm că adevăruri ocultate s-au revelat și se vor revela și în anul care tocmai începe, 2022. În ciuda aparențelor de disensiune națională, nucleul dur, profund al poporului român s-a transformat, parcă, într-un Sfinx, mut, dar ferm în propria-i individualitate.

Pentru că, permanent, poporul român profund este agresat și umilit, atât din interiorul țării, cât și din exteriorul ei, îndemn poporul român la o introspecție, la regăsirea de sine și la împuternicire, prin valorile sale profunde, prin tradițiile sale, prin credința sa.

Matricea informațională telurică a spațiului românesc de astăzi este dată de elementele chimice din subsolul țării, cele mai cunoscute fiind aurul și argintul, care sunt anumite frecvențe de vibrație, ce alcătiesc grila energiilor telurice specifice României.

Aurul, argintul, cuprul, plumbul erau cele patru elemente cunoscute și folosite de către atlanți. Zamolxis a stabiloit valorile energetice ale eu-lui românesc: eu-l moale este staniul, eu-l tare este fierul, eu-l informațional este siliciul, eu-l ductil este germaniul. Toate acestea sunt subordonate carbonului, care se află la baza întregii materii. De ce trebuie să renunțăm, astăzi, la carbon?

Toposul  („locul” ca spațiu, ca areal ), Logosul ( în sens de „limbă”), Ethosul (credințe, idealuri, valori) împreună configurează și nasc specificitatea unui popor. Criticul literar George Călinescu își începe eseul său intitulat Specificul național cu următoarea afirmație: „Cei care știu că francezii sunt raționaliști, germanii idealiști, englezii pragmatici, rușii mistici, orientalii fataliști nu vor să admită că sufletește, deci și culturalicește, trebuie cu necesitate să ne deosebim de alții”.

Iar poetul și filosoful Lucian Blaga merge și mai departe și distinge ca factor marcant al culturii o matrice stilistică, în cazul culturii române aceasta fiind spațiul mioritic, acea ordine ondulatorie ritmică deal-vale, spațiul-matrice ca formă a orizontului spațial inconștient care fixează anumite structuri sufletești cu substrat spiritual. Filosoful german Spengler (Oswald Spengler, 1880-1936) așază în centrul generator al unei culturi un anume sentiment al spațiului, iar filosoful și etnograful  german Leo Frobenius (1873-1938) dezvoltă, de asemenea, concepția că un anume spațiu structurat într-un anume fel este nu numai generator de cultură, dar poate fi privit drept un simbol al unei anumite culturi.

Nu putem să nu amintim aici de Teoria Morfogenetică a lui Rupert Sheldrake (n. 1942, biochimist, biolog, cercetător în parapsihologie,profesor la Universitatea Cambridge), care se suprapune parțial cu teoria subconștientului colectiv a lui Jung și ,prin analogie,cu matricea stilistică a lui Blaga. El a identificat existențacâmpurilor morfogenetice, câmpuri formatoare și generatoare ce conțin stocate în ele informațiile ființării trecute, prezente și viitoare (câmpul Akașic, în ezoterism) și care își exercită influența prin rezonanța morfică, celor care se integrează în el, în mod subconștient sau supraconștient.

Câmpurile morfice (sau morfogenetice) se manifestă și la nivelul comunității umane, al țărilor. Modelele de comportament generate astfel dau specificitatea: de exemplu, englezii sunt renumiți pentru calmul lor, latinii pentru sângele fierbinte, germanii sunt mai rigizi etc.Românii, am putea spune, sunt mai contemplativi, mai blânzi, mai transcendenți. Această specificitate comportamentală și culturală creează, ceea ce în ezoterism se numește egregor național, o matrice formatoare pentru indivizii unui neam, un conținut informațional care, ulterior, ia o formă energetică. Tradiția și cultura structurează un egregor specific, iar acest egregor transmite prin câmpuri morfice, generațiilor următoare cadrele culturale în care să se integreze.

Sheldrake a constatat că pentru ca un câmp morfic să poată acționa este necesar ca în organismul viu (individual) să existe structuri care să recepteze informațiile câmpului morfic respectiv. De asemenea, e necesar să aibă structuri emițătoare prin care să poată influența diverse câmpuri morfice.

Iată de ce sunt importante și definitorii Toposul, Logosul, Ethosul pentru structurarea modelului cultural al unei națiuni.

Cultura se constituie din regulile nescrise ale jocului social. Programarea colectivă a minții este cea care deosebește un grup de un alt grup sau de ceilalți.

Dar cultura se poate învăța, acea cultură în sens larg, înțeleasă ca un summum al unor tipare de gândire, simțire și acțiune. Să facem distincția între natura umană, care determină funcționarea noastră fizică și psihică fundamentală – emoțiile precum frica, bucuria, tristețea, relaționarea cu semenii, acestea țin de programarea mentală. Ceea ce facem însă cu aceste sentimente, felul în care le exprimăm, poartă amprenta culturii.

Cultura unui popor nu poate fi superioară sau inferioară. Ea este pur și simplu.

Culturile se deosebesc între ele prin următorii itemi: simboluri, eroi, ritualuri și valori.

Simbolurile sunt cuvinte, gesturi, imagini sau obiecte (forme) care au un anume înțeles ce poate fi recunoscut ca atare de către cei care împărtășesc acea cultură.

Eroii sunt oameni, vii sau morți, reali sau imaginari, înzestrați cu însușiri  prețuite într-o cultură și care sunt modele de comportament.

Ritualurile sunt activități colective considerate esențiale în plan social; ceremoniile sociale și religioase care au menirea să întărească un grup, conferindu-i coeziune, sunt un exemplu.

Nucleul unei culturi este alcătuit din valori și ele exprimă judecăți asupra unor situații sau atribute umane, de tipul: rău-bine, moral-imoral, urât-frumos, decent-indecent, nefiresc-firesc etc.

Nicio comunitate nu poate face abstracție de cultură; aceasta este o condiție sine qua non pentru supraviețuirea ei.

Poporul român are simboluri – a se vedea cultura sa ancestrală magică, are ritualuri bine consolidate (dansul călușului este un astfel de ritual, de exemplu), are eroi ușor de identificat în toată istoria sa și are valori bine fundamentate. Are și slăbiciuni, pentru că istoria sa l-a învățat să fie prudent, temător, dar neagresiv, de o rezistență îndârjită și, uneori, zeflemitoare.

De ce ar dori poporul român să renunțe la cultura sa, fondată pe codul moral creștin, care-i conferă un discernământ spiritual rar întâlnit? De ce ar prefera poporul român o altă cultură, când propria sa cultură străveche i-a conferit stabilitate, statornicie, o identificare aproape mistică cu toposul său?

De ce ar dori poporul român să lase toate acestea de-o parte și să adopte un alt stil cultural decât cel pe care l-a moștenit prin genele sale?

Toate simbolurile sale, toate ritualurile, toți eroii, toate valorile sale i-au conferit o identitate specifică. O națiune este imuabilă. Ca să fii european ( sau demn de a fi luat în serios pe această planetă), trebuie să fii, mai întâi, român.

Pandemia de Sars Cov 2, care se află în desfășurare de aproape doi ani, este testul rezilienței  națiunii române. Este, într-adevăr, un moment oportun pentru a-și întări identitatea de sine stătătoare. O națiune este puternică atunci când are o identitate puternică, conștiința propriei valori  și a ceea ce posedă.

România are un relief fabulos, oameni inteligenți, o limbă viguroasă și un sistem de credință ancestral, fondat pe valori profund morale. Gena lui Dumnezeu e mult mai puternică la poporul român. De unde și capacitatea sa, de neexplicat pentru unii, de a discerne între adevărat și fals. Miturile false, valorile false care i se propun nu merită să fie integrate, pe de altă parte, ele evidențiază o anumită sănătate morală în fibra adâncă a poporului român și o anumită candoare sufletească a acestuia.

Poporul român are și o comuniune aparte cu ezotericul, cu acel nivel al adevărului suprem care-i permite evoluția conștiinței. Unii vor să-l mâne ca pe o turmă, dar el rămâne neclintit pentru că sursa adevărului spiritual cel mai înalt este nonmentală, se află în sine însuși, prin transcendență.

De ce ar lăsa poporul român de-o parte creștinismul? Pentru că este fondat pe precepte morale, pe virtuți?

Grigore Palama, doctrinarul ortodoxiei, spunea că „cel ce participă la energia divină (….) devine el însuși întrucâtva lumină, el este împreunat cu Lumina și cu Lumina împreună el vede în deplină trezire ceea ce este ascuns celor care n-au primit acest har”.

Poporul român se află într-un moment de răscruce al existenței sale.Nu sunt cuvinte mari. Este vremea alegerilor creatoare de destin. Este vremea împuternicirii și a afirmării voinței proprii. Deciziile istorice pe care trebuie să le ia în fața a tot ceea ce îi este ostil presupun fermitate, unitate națională și conștiință de sine.

Rosemarie Haineș / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.