Amintiri care nu pot fi date uitării, oricât aş vrea
Cu atât mai mult cu cât acele vechi şi dragi amintiri mă îndeamnă să-mi imaginez că aş fi început să scotocesc printre lucrurile îndesate şi răvăşite din raniţa de luptă a unui ostaş-român rănit, iar apoi mort pe linia frontului de la Oituz-Mărăşeşti-Întorsura Buzăului, din timpul Primului Război Mondial. Astfel că aveam să găsesc în acea raniţă ciuruită de gloanţe atât fotografia mamei sale dragi cât şi o fiţuică pe care fiul ei prinsese a aşterne, cu mâna-i sângerândă, o scrisoare în versuri rămasă neterminată: „Plâng, Maică Românie/Că am să…
