◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

România călătoare: Peștera Muierii, locul cu istorie de zeci de mii de ani și adăpostul femeilor și copiilor în vreme de război

Peștera Muierii are o istorie de zeci de mii de ani, atestată de dovezile descoperite de speologi în galerii, unele care pot fi acum vizitate, iar altele inaccesibile turiștilor. Într-una dintre galerii a fost descoperit un schelet de femeie care a trăit cu 30.000 de ani în urmă, iar pe un alt culoar, speologii au găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urși. Numele i se trage însă de la faptul că aici era loc de refugiu pentru femei și copii, care fugeau din calea năvălitorilor în vreme de război.
În drumul de la Târgu Jiu spre Râmnicu Vâlcea, se poate face un ocol spre Hobița, unde este Casa Memorială Constantin Brâncuși. O casă țărănească veche, foarte frumoasă în simplitatea ei.
Peste drum de Casa Memorială, intrăm în vorbă cu mai mulți localnici, care ne spun că ei sunt toți urmașii lui Brâncuși, pentru că provin din această familie. Nu departe de Hobița, în comuna Peștișani, stă urmașul marelui pictor Constantin Brâncuși. Depturile de autor de pe urma operelor lui Brâncuși nu sunt însă ale lui, pentru că, în 1990, o altă persoană a înregistrat drepturile de autor.

Plecând de la Târgu Jiu spre Râmnicu Vâlcea, facem un ocol spre Peștera Muierilor. Drumul pornește din dreptul satului Poenari spre comuna Baia de Fier, așezată la intrarea în cheile râului Galbenul.
Traversând calcarele, acest râu a creat pe versantul drept al cheii cel mai vizitat obiectiv speologic din România. Între miile de peșteri ale Carpaților, puține au un trecut atât de bogat în întâmplari ca Peștera Muierilor, de la Baia de Fier.
Poarta peșterii este închisă. Un grup de vreo 30 de copii, cu vârste între 8 și 10 ani, însoțiți de profesori, stă la intrare și așteaptă să iasă grupul anterior. Printre vizitatori sunt și câteva mame cu copii mici în brațe. În Peștera Muierii se intră cu ghid, din oră în oră. Nu intră nimeni în peșteră până nu ia bilete toată lumea.
În peșteră este frig, sunt constant 10 grade, fie vară, fie iarnă. Această peșteră a fost locuită de foarte mult timp. În Sala Musteriană au fost descoperite numeroase obiecte aparținând culturilor foarte vechi, dar și un schelet de femeie care a trăit cu 30.000 de ani în urmă. În Galeria Urșilor a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urși, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice și mistreți.
Peștera Muierilor, loc de refugiu pentru femei și copii, care fugeau din calea năvălitorilor în vreme de război

Mai mult pe libertatea.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *