Doru Dinu Glăvan, președinte al UZPR: „Deși poate părea paradoxal, pentru mai multă pace, lumea are nevoie de mai mulți jurnaliști care să riște totul”
Persoanele care au propus candidații la Premiul Nobel pentru Pace din acest an au selectat organizații independente care reprezintă jurnaliștii, oamenii de presă considerați ca fiind cei mai vrednici candidați la prestigioasa distincție.
A pune sub semnul întrebării autoritatea
Libertatea presei și capacitatea de a pune sub semnul întrebării autoritatea sunt acum mai importante ca niciodată, într-o lume plină de „conflicte devastatoare și regimuri represive”. Libertatea de informații este o temă recurentă, cu candidați serioși, inclusiv Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor din SUA; jurnalista Zineb el Rhazoui de la publicația Charlie Hebdo; site-ul de știri Hong Kong Free Press, rețeaua internațională de verificare a faptelor din SUA (International Fact-Checking Network) și Reporteri fără frontiere (RSF), din Paris.
Julian Assange a fost, de asemenea, nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace în 2021. Mulți cred că merită să câștige.
Assange riscă 175 de ani de închisoare pentru devoalarea adevărului
Julian Assange, fondatorul Wikileaks, a fost acuzat în temeiul Legii privind spionajul, pentru rolul său în publicarea unor documente militare și diplomatice clasificate. El se confruntă cu perspectiva de a fi condamnat la 175 de ani de închisoare. Assange a fost arestat în aprilie 2019 când autoritățile britanice au intrat în Ambasada ecuadoriană, unde fusese închis de șapte ani, și l-a luat în custodie pe baza unui mandat de extrădare al SUA. Un judecător britanic a refuzat cauțiunea lui Assange, respingând în cele din urmă și o cerere de extrădare a acestuia către SUA. Există o listă lungă de acțiuni pe care Assange le-a întreprins pentru a-și atinge scopul final, și anume o lume mai pașnică. Iată doar câteva din acestea:
- Publicarea jurnalelor de război din Irak, care au expus crimele de război
- Descoperirea videoclipului „Asasinat colateral” al unui jurnalist care a fost ucis de armata SUA
- Eliberarea infracțiunilor comise de Departamentul de Stat al SUA în „Cablegate”
- Ridicarea cortinei asupra prizonierilor din Guantanamo Bay în „Fișierele Gitmo”
- Îndepărtarea “giulgiului” secretului din jurul cultului scientologiei
- Listarea publică a membrilor partidului național britanic de extremă dreapta
- Publicarea „Spy Files: Russia” care detaliază operațiunile rusești în Siria
- Expunerea corupției în Turcia, implicând ministrul energiei
- Dezvăluiri conform cărora guvernele saudite și qatari au sprijinit ISIS și Al-Nusra
Speranță pentru editori și gazetari
Cum și de ce ar putea ajunge Premiul Nobel pentru Pace în mâinile unui jurnalist? Mairead Maguire, laureată ea îsăși a Premiului Nobel pentru Pace, a fost cea care l-a nominalizat pe Julian Assange, alături de Chelsea Manning și Edward Snowden, pentru Premiul Nobel pentru Pace în 2021. În scrisoarea de nominalizare adresată Comitetului Nobel din Oslo, Maguire a scris: „Motivele pentru care i-am nominalizat împreună sunt simple. Fiecare dintre ei a dat nenumărate exemple de curaj, au expus acțiunile ilegale ale guvernelor care au cauzat milioane de decese – punându-și propria libertate și viață în pericol. […] În mod colectiv, viața lor de sacrificiu și altruism constituie demonstrații remarcabile ale măreției spiritului uman. Ele sunt într-adevăr mărturii uluitoare despre bunătatea inerentă inimii umane. […] Comitetul Nobel ar putea proteja și ajuta la salvarea vieții acestor trei Campioni ai Păcii acordându-le Premiul Nobel pentru Pace în 2021. Procedând astfel, Comitetul ar onora voința lui Nobel, recunoscând adevărații eroi ai păcii. Comitetul Nobel ar oferi, de asemenea, mari speranțe editorilor, jurnaliștilor, scriitorilor și multora care se confruntă cu represiunea și persecuția guvernelor lor, în timp ce se luptă să fie scriitori de adevăr și istorie a umanității”, notează cpnn-world.org.
Invitat în cadrul emisiunii „Lumea-i cum este”, de la Gold FM, președintele
UZPR, Doru Dinu Glăvan, a menționat că „Pornind de la exemplul lui Assange, este lesne de imaginat curajul formidabil al unui om care știa ce va urma dacă va expune public documente relevante despre operațiunile și crimele din războiul din Irak, dosare care puneau reflectorul pe discrepanța dintre ce se afirma și ce se întâmpla de fapt la Guantanamo, care au dezvăluit corespondență diplomatică americană ce a stârnit atâta deranj în lumea relațiilor internaționale. Assange știa ce va urma, a evaluat riscurile și a decis că siguranța sa nu contează; știa că va fi urmărit, judecat, acuzat și că sisteme întregi vor alerga să-l pedepsească pentru că a acționat în numele nucleului profesiei de jurnalist, care este aflarea adevărului. Assange și alții ca el, care transmit dintre gloanțe, care asistă la orori ce le generează sindrom post-traumatic, exact ca în cazul militarilor, au puterea, de când există presă, de a răsturna guverne, de a schimba politici, inclusiv internaționale, de a dărâma de sub picioarele unor puternici ai zilei eșafodajul construit din oglinzi paralele. Deși poate părea paradoxal, pentru mai multă pace, lumea are nevoie de mai mulți jurnaliști care să riște totul”.
Deciziile finale pentru toate Premiile Nobel vor fi anunțate în luna octombrie. Premiul pentru pace și alte premii Nobel sunt înmânate câștigătorilor pe data de 10 decembrie.
Mădălina Corina Diaconu
(Revista UZP nr. 21/2021)