default-logo

Franța. Diplomația indubitabilă

Denunțarea tentativelor de împărțire a lumii

            La a 77-a Adunare Generală a Națiunilor Unite, pe 20 septembrie 2022, președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că se teme de o revenire a imperialismului odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 și a denunțat încercările de împărțire a lumii (cf. site-ul Le Président français Emmanuel Macron dénonce les tentatives de partition du monde | ONU Info (un.org)): „În Timp ce vă vorbesc, sunt trupe rusești în Ucraina și nu există trupe ucrainene în Rusia”, a remarcat președintele francez după ce a văzut cum acțiunile „Rusiei, membru permanent al Consiliului de securitate, ne-a stricat securitatea colectivă”. Acceptând că aceia care se consideră puternici caută să-i subjuge prin toate mijloacele pe cei pe care îi consideră slabi, Emmanuel Macron a spus că se teme de o întoarcere la epoca imperialismului și a coloniilor: „Franța refuză întoarcere la epoca imperialismului și se va încăpățâna să caute pacea”, a insistat el înainte de a-și asuma un nou dialog cu Rusia pentru găsirea păcii. Referindu-se la crimele de război comise de Rusia pe pământ ucrainean, șeful statului francez a spus că „justiția internațională va trebui să stabilească crimele și să judece vinovații”; în plus, el a cerut sprijinirea eforturilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pentru a preveni riscurile unui accident nuclear.

            O negociere va fi posibilă doar dacă o Ucraina suverană dorește și dacă Rusia o acceptă. El a susținut dreptul Ucrainei de a-și elibera teritoriul și de a-i asigura securitatea, iar Rusia ar trebui să audă că nu-și va putea impune punctul de vedere prin forță sau prin „simulacre de referendum” în teritoriile bombardate și acum ocupate. Președintele francez a îndemnat Federația Rusă să renunțe la război și să măsoare consecințele acestuia pentru sine și pentru restul lumii. Confruntat cu riscurile de divizare a lumii, care se profilează din cauza consecințelor directe și indirecte ale acestui conflict, Președintele Franței a subliniat în mod deosebit responsabilitatea țărilor care s-au refugiat într-o formă de neutralitate în fața agresiunii ruse; el a avertizat că „cei care astăzi tac slujesc cauza unui nou imperialism, care amenință ordinea noastră internațională. Cine poate pretinde aici că invazia Ucrainei nu justifică nici o sancțiune?”, a întrebat retoric acesta, înainte de a respinge orice acuzație de imperialism european sau occidental.

            Noul imperialism i-a forma unor anexări teritoriale, care folosesc securitatea alimentară și securitatea energetică ca arme de diviziune și care subminează suveranitatea tuturor: „Ești pro sau împotriva legii celui mai puternic, ești pro sau împotriva impunității? a întrebat el, tot retoric, Adunarea Generală înainte de a avertiza că dreptul internațional nu ar trebui să fie niciodată în slujba unei puteri care îi încalcă principiile.

            El a exprimat dorința Franței de a lucra pentru o ordine internațională fără hegemonie înainte de a avertiza asupra încercărilor de împărțire a lumii, care se ascund în spatele diviziunilor emergente. Nu este momentul pentru opoziţia dintre Est şi Vest. După ce a amintit că jumătate din Umanitate trăiește acum în zone cu risc climatic, că 345 de milioane de oameni sunt într-o situație de foamete acută și că 55 de războaie civile sunt în desfășurare, președintele Franței a avertizat că Timpul nu este nici pentru răzbunarea împotriva Occidentului, nici pentru opoziția dintre Est. și Vest.

            El a mai subliniat urgența unui nou acord Nord-Sud pentru hrană, climă, biodiversitate și educație și a subliniat sprijinul Franței pentru inițiativa OXFAM de a investi în producția agricolă în țările care doresc să-și crească autosuficiența alimentară, precum și contribuția Franței de a permite evacuarea grâului ucrainean în Somalia. Cu câteva săptămâni înainte de Conferința Națiunilor Unite privind Clima, COP27, Macron a subliniat prioritatea renunțării treptate la cărbune și a cerut Chinei și marilor țări emergente să ia cu această ocazie decizii clare pentru a realiza schimbările necesare în ceea ce privește metodele de producție industrială.

„O diplomație fără diplomați”

                Pe 25 aprilie 2022, un decret publicat în Jurnalul Oficial al Republicii Franceze anunța desființarea corpului diplomatic, decizie care va intra în vigoare în ianuarie 2023 (Sursa: România Muncitoare, nr. 303, aprilie-mai 2022, p. 25). Cei 800 de diplomați de rang înalt în cauză nu vor mai veni de la Ministerul Afacerilor Externe, ci vor fi recrutați dintr-o nouă entitate: corpul administratorilor de stat. Aceasta va reuni diplomați, dar și prefecți, inspectori generali de finanțe și toți directorii formați de Școala Națională de Administrație, binecunoscuta ENA. Un funcționar public de rang înalt va putea fi, astfel, numit succesiv prefect, apoi ambasador și consilier de stat. De remarcat că administratorii de stat vor avea posibilitatea de a veni, atât din sectorul privat, cât și din sectorul public. Această “desființare” a corpului diplomatic, compus din funcționari profesioniști, care au parcurs toate gradele diplomatice, atât în Centrală, cât și la misiunile externe, este luată în cadrul reformei înaltei funcții publice dorită de actualul Președinte al Republicii.

Odată cu desființarea vechii structuri a corpului diplomatic, Emmanuel Macron și-ar dori, astfel, să pună capăt unui sistem, spune el, “care a făcut posibil ca unii să aibă asigurarea unei bune cariere, toată viața, și asta, în cadrul aceluiași organism”, măsură obiectiv criticată în sânul diplomației franceze, care, astfel, își va pierde Oameni de calitate, formați de-a lungul multor ani și cunoscători ai anumitor spații geopolitice. În general, înalții funcționari publici erau repartizați spre Quai d’Orsay după ce obțineau un clasament bun la ENA, dar majoritatea personalului trecuse prin prestigiosul concurs de intrare în MAE.

Într-o rubrică din Le Monde din septembrie 2021, 150 de diplomați au denunțat o „diplomație fără diplomați, într-o lume din ce în ce mai imprevizibilă și complexă”. „Franța va fi, așadar, singura țară occidentală majoră fără diplomați profesioniști… O poveste de câteva secole se termină. Ușa este acum deschisă pentru numirile în stil american”, s-a plâns, la rândul său, pe Twitter, Gérard Araud, fost ambasador al Franței în Statele Unite. Pentru France Inter, tot pe 25 aprilie 2022, premierul Jean Castex a ținut să „calmeze” spiritele: „Avem un serviciu public înalt și, în special, diplomați de înaltă calitate: vom păstra acest corp, un statut, o imparțialitate, recrutare prin concurență… diferența este că trebuie să existe mai multă diversitate, mai multă funcționalitate… 90% dintre oficialii înalți sunt la Paris… Trebuie să schimbăm această logică”, a spus premierul.

Reforma funcției publice inițiată de guvern are în vedere, de la 1 ianuarie 2023, standardizarea recrutării funcționarilor publici și a supraveghetorilor acestora. Guvernul Franței spune că vrea să facă “carierele mai fluide și să faciliteze mobilitatea”. Diplomații de carieră spun că nu își avea rostul asemenea demers. Quai d’Orsay (denumire generică pentru centrala Ministerului francez de Externe) este una dintre cele mai deschise și mai diversificate entități din actuala administrație (52% dintre funcționari sunt contractuali, iar 20% din managementul superior nu provine din corpul diplomatic: „Diplomația franceză se confruntă cu riscul de dispariție”, spun cei 150 de semnatari ai scrisorii deschise. Eliminarea canalelor de recrutare dedicate Ministerului pentru Europa și Afacerilor Externe va lipsi rețeaua diplomatică franceză de talente valoroase, sunt de părere aceștia: ”profesia de diplomat se exercită în străinătate, necesită aptitudini specifice și constituie astfel o vocație. A discuta cu Rusia, China, cu Egiptul și, după cum am văzut recent, chiar și cu aliați apropiați precum Statele Unite sau Australia, presupune să ne bazăm pe o rețea de femei și bărbați care și-au dedicat viața înțelegerii și analizării acestei dinamici”.

Franța se pregătește să devină singurul stat din UE și singura putere din G7 și G20, care nu va mai avea un corp diplomatic dedicat, format din diplomați de carieră: „Victima acestei reforme va fi diplomația franceză și influența internațională a țării noastre prin ea. Capacitatea noastră de a ne ajuta concetățenii este, de asemenea, în pericol”, mai spun diplomații de carieră. În opinii exprimate în presa franceză, diplomații de carieră dau și exemple ale utilității abilităților și expertizei lor în Timpul crizei Covid-19, dacă 150.000 de francezi au putut fi repatriați în două săptămâni, a fost datorită know-how-ului a sute de diplomați, care au putut “smulge” autorizații de zbor de la autoritățile locale din acele țări, grație relațiilor de încredere și abilităților lor pe Spațiul respectiv. „Legăturile strânse cu contactele noastre străine se formează în limba locală, datorită cunoașterii detaliate a culturilor străine, iar acest lucru nu poate fi învățat în câteva luni”, spune un ambasador francez într-o țară din Orientul Mijlociu. „Continuitatea și angajamentul pe termen lung sunt active valoroase în serviciul ambițiilor noastre de politică externă… Realitatea este că rețeaua noastră diplomatică și consulară ține tot sistemul, tot angrenajul împreună datorită motivației neclintite a funcționarilor săi, care sunt întotdeauna conduși de simțul serviciului public, funcționari care și-au dedicat și câțiva ani, chiar zeci de ani, dobândirii unui capital de competențe rare, dedicate politicii externe a țării noastre și a compatrioților noștri”, conchide diplomatul citat.

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: Wikipedia

         

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*