Biblioteca Academiei a sărbătorit printr-o expoziție cei ​191 de ani de presă românească

Expoziţia de publicaţii cu titlul „Din lumea presei româneşti – 191 de ani”, care arată modul în care presa românească a reflectat momente decisive din istoria românilor şi transformarea societăţii româneşti, a fost inaugurată joi la Biblioteca Academiei, în prezența președintelui Academiei, dar și a numeroși invitați și ziariști, printre aceștia din urmă numărându-se Ion Cristoiu, Petre Mihai Băcanu și Ana Blandiana.

Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei, prof. Nicolae Noica, noul conducător al Bibliotecii Academiei şi Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al forului academic au vorbit în deschiderea evenimentului. ”Avem datoria morală să protejăm acest tezaur dar și să-l facem cunoscut generațiilor tinere pentru a-l cerceta și transmite mai departe”, a spus în discursul său profesorul Noica.
 
Pentru a atrage noile generații însă, ca și pentru a facilita accesul cercetătorilor din afara Capitalei la întregul tezaur reprezentat de colecțiile de presă veche, poate n-ar fi o idee proastă digitalizarea treptată a arhivei publicistice. Există în acest moment diverse biblioteci cu colecții de presă veche digitalizată, dar una la nivelul Bibliotecii Academiei Române ar fi un sprijin substanțial acordat tinerilor interesați de jurnalistică sau cercetătorilor.
 
”Multă lume ar spune că presa nu e chiar o latură a culturii înalte pentru că nu reprezintă literatura de vână puternică și nici de cercetare științifică de prim rang. Dar fără presă, cultura românească modernă e de neimaginat. Presa are o vechime de 191 de ani. Dar ea e mult mai veche de fapt. Presa înseamnă ”veste”. În italiană, ”aviso”. Iar ”avisi” circulau pe acest teritoriu încă de dinainte de domnia lui Mihai Viteazu. Circulau foi volante care anunțau întâmplări din Europa creștină”, a spus președintele Academiei, Ioan Aurel Pop.




 
”Administrația rusă e cea care a făcut să apară Le courier de Moldavie (considerată a fi primul ziar din spaţiul românesc, apărut în 18 februarie 1790, la Iaşi- n.red). Rușii în vremea aceea erau o poartă a Occidentului pentru noi.Și tot în Moldova tot rușii au fost cei care au introdus primele loji masonice. Deci, oarecum, modernizarea noastră s-a făcut via Sankt Petersburg”, a spus Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei.
 
„Expoziţia, organizată de Serviciul Catalogare-Clasificare Periodice, Foi volante şi Serviciul Manuscrise, Carte-Rară, oferă publicului o retrospectivă semnificativă a presei româneşti, începând cu primele publicaţii tipărite în limba română, veritabile documente de arhivă – ‘Curierul Românesc’, apărut în 1829, în Ţara Românească, condus de Ion Heliade Rădulescu, ‘Albina Românească’, editat de Gheorghe Asachi, în 1830, în Moldova, ‘Gazeta de Transilvania’, apărută în 1838, în Transilvania, sub conducerea lui George Bariţiu – până la periodicele postdecembriste. În concept, expoziţia vizează reliefarea modului în care presa românească a reflectat momente decisive din istoria românilor şi transformarea societăţii româneşti, într-o evoluţie de aproape două secole”, precizează sursa citată.

O secţiune specială este rezervată „Monitorului Oficial”, fiind expuse numerele în care au fost publicate primele trei Constituţii ale României moderne: Constituţia de la 1866, Constituţia de la 1923 şi de la 1938.





Totodată, momentul 23 august 1944, care a marcat instaurarea regimului comunist în România, este tratat în oglindă, prin raportare la anul 1989 şi Revoluţia din decembrie. Sunt confruntate, astfel, două limite temporale care circumscriu o fractură istorică de 45 de ani. În acest context este interesantă expunerea paralelă a ediţiilor de dimineaţă şi de seară ale câtorva publicaţii din data de 21 decembrie 1989, care ilustrează schimbarea bruscă de atitudine şi metamorfoza politicii editoriale.





Cabinetul de Manuscrise, Carte-Rară oferă exponate inedite, în original sau fotocopie, precum: „Courier de Moldavie”, Iaşi, 1790, „Crestomaticul românesc”, Cernăuţi, 1820, „Fama Lipschii”, Leipzig (Lipsca de Saxonia), 1827.

Catalogul a fost realizat de către curatoarele expoziţiei – Daniela Stanciu, şef Serviciu Catalogare-Clasificare Periodice, Foi volante, şi Gabriela Dumitrescu, şef-Serviciu Manuscrise, Carte-Rară.

Expoziţia, la care intrarea este liberă, poate fi vizitată până pe 21 februarie, de luni până vineri, între orele 10,00 – 16,00.

Înfiinţată în anul 1867, la scurtă vreme după constituirea Statului român modern, Biblioteca Academiei Române este cel mai important fond documentar patrimonial al României, cu peste 14.000.000 de documente, şi deţine cea mai bogată colecţie de publicaţii periodice româneşti.
 
 
Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.