ROSTIRI ȘI ROSTUIRI LINGVISTICE ROMÂNEȘTI PREEMINESCIENE

De ce preeminesciene? Pentru că Eminescu și opera lui literară, lexicală și jurnalistică constituie punctul de reper cel mai de sus, culmea exprimării în limba română literară.

Dar pentru că Eminescu n-a venit din neant, ca Hyperion, ci a valorificat o moștenire literară (poate arhaică, neșlefuită și prea puțin cercetată, dar cu atât mai inedită și mai valoroasă, creată de niște oameni cu înclinații literare deloc de neglijat, pe care însuși Luceafărul literaturii române îi așează – în poezia Epigonii – pe piedestalul de măreție pe care-l merită acești precursori) iată că un profesor arădean, Virgiliu Bradin, „s-a învrednicit” a căuta în hrisoavele secolelor XVIII și XIX, unde „dorm în colb de cronici” cronicarii, rapsozii poeții naivi sau culți de la care ne-au rămas nestemate literare de mare valoare poetică și lingvistică, în special sec. XIX fiind un adevărat creuzet în care s-au plămădit limba și grafia română modernă.

În șase studii eseistice de mare exegeză și de mare efort documentar și analitic, cuprinse în cartea ROSTIREA POETICĂ ROMÂNEASCĂ PREEMINESCIANĂ – INOVAȚII STILISTICE ȘI LEXICALE, apărută la finele anului trecut la editura arădeană PROMUN, autorul dezvăluie în toată splendoarea – și în toată candoarea – lor o sumă de poeți de seamă precum Văcăreștii, Budai Deleanu, Conachi, Asachi, Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Bolintineanu și, în final, „veselul Alecsandri”, peregrinând prin Moldova, Oltenia, Transilvania, Muntenia, Bucovina, Basarabia, ca o ilustrare exhaustivă a unității în limbă și simțire a locuitorilor de pe toată întinderea românească.

Mai vedem cu ochii minții (dar și prin sugestive poze de epocă) evoluția grafiei noastre de la alfabetul chirilic la cel latin, cu stângacele și contorsionatele inflexiuni românești pe patul lui Procust slavon, așa cum au învățat buchiile luminații oameni ai vechimii și cum s-au scris cărțile, poeziile și gazetele de-atunci.

Efortul profesorului Virgiliu Bradin vine să completeze un gol mult prea mare în studiul limbii și creației poetice românești, vine să lumineze colțișoare de epocă și de trăire literară pe care puțini dintre cei de azi le știu cu adevărat.

Găzduită de Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol” din Arad și moderată de istoricul dr. Doru Sinaci, membru UZPR și director al acestui important edificiu de cultură al municipiului de pe Mureș, manifestarea s-a bucurat de o numeroasă prezență din boema și jurnalismul arădean, fiind pigmentată din când în când cu mișcătoare interpretări muzicale susținute de talentații soliști Mihai Henț și Noemi Szentesi.

La sfârșit, autorul a dat autografe pe cartea lansată astăzi, care nu poate lipsi din biblioteca niciunui iubitor al limbii și literaturii române.

IMPRESII DE LA EVENIMENT

Prof.univ.dr. Anton Ilica: „Rostire – rost = ordonare! Nu întâmplător autorul folosește această formulare, pentru că el surprinde limba și literatura românească într-o fază de început, de așezare în matca potrivită, continuată apoi cu un tumult de acumulări benefice în plan lingvistic și literar generat de apariția – la mijlocul sec. XIX – unor genii cărora Eminescu le-a fost apogeu”.

Prof. Dumitru Mărcuș: „Nu mă surprinde deloc demersul prietenului meu Virgiliu Bradin. Îi cunosc densitatea de elemente lingvistice, așa cum îi cunosc încă din facultate modul în care valoriza ideile și le punea în discuție, cum le conceptualiza și le da o valență socială demnă de apreciat, el fiind miezul grupului de amici literați și al dezbaterilor aprinse pe care le aveam pe teme literare”.

 Prof. Dumitru Mihăilescu: „Virgiliu Bradin are o vastă experiență în munca lingvistică și literară, cu peste 50 de ani de catedră. Îmbină în mod fericit activitatea didactică cu cercetarea și cu creația literară și monografică, fiind la a 11-a carte publicată. Îl felicit că s-a aplecat asupra unei epoci pe care cei mai mulți cercetători o evită, cartea de acum fiind valoroasă sub toate aspectele”.

 Ist. Doru Sinaci: „Virgiliu Bradin este un deschizător de drumuri în ce privește munca de cercetare și de editare de monografii. Grație lui și colectivului de cercetători din care face parte, fiecare localitate a județului – de la cătunele izolate până la cartierele municipiului – este prezentată pe site-ul Bibliotecii Județene. Apariția cărții de față, prin care se ilustrează evoluția limbii române, nu este întâmplătoare la Arad, aici – mai precis la Mânăstirea Hodoș-Bodrog – trecându-se pentru prima dată în slujba religioasă de la exprimarea slavonă la exprimarea latină. Apoi, la 1848, Episcopia Aradului este prima eparhie care trece de la studiul bisericesc pe cărți în grafie chirilică la cărți în grafie latină”.

Prof. Virgiliu Bradin: „Întregul Ev Mediu românesc este încorsetat în tiparul strâmt și vetust al scrierii chirilice, în care vorbele latine ale românilor nu-și găseau locul și nu-și puneau pe deplin în valoare muzicalitatea, originalitatea și expresivitatea. Este meritul celor care, în zorii modernismului, pe ambii versanți ai Carpaților, au pus bazele unei limbi, unui alfabet și unei creații poetice potrivite și propice exprimării literare românești. A fost primul pas spre deschiderea europeană, al cărei parcurs literar, filozofic și social l-au desăvârșit Mihai Eminescu și cei care i-au urmat. Mulțumesc tuturor celor care m-au ajutat în elaborarea acestei cărți și vă mulțumesc și dvs., cei care ați venit astăzi să mă onorați cu prezența la lansarea ei”.

 

Dorin Ocneriu, Filiala UZPR Arad

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.