Camera Deputaților a adoptat tacit, la 23 aprilie, propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al ținutului secuiesc. Din fericire, cameră decizională este Senatul.
Propunerea legislativă a fost adoptată ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constituția României republicată.
În aceeași zi în care a fost adoptată, propunerea a fost înaintată către Senat, care este și for decizional.
Ce spune proiectul privind aprobarea autonomiei așa-zisului „ținut secuiesc”
Preambul Considerând că dreptul cetăţenilor de a participa la gestionarea problemelor publice face parte din principiile democratice comune ale tuturor statelor membre ale Consiliului Europei şi că regiunea favorizează exercitarea acestui drept;
Convinşi fiind de faptul că existenţa regiunii administrate de responsabili aleşi prin vot universal şi investiţi cu responsabilităţi efective permite o administrare eficace şi în acelaşi timp, aproape de cetăţeni;
Convinşi că principiului subsidiarităţii constituie o contribuţie importantă la edificarea democraţiei în Europa;
Conştienţi de faptul că regiunea reprezintă un nivel de putere adecvat în vederea realizării efective a subsidiarităţii, unul din principiile fundamentale ce trebuie respectate atât în vederea integrării europene, cât şi în propria organizare specifică a statelor participante la acest proces;
Afirmând că regionalizarea nu trebuie să se realizeze în detrimentul autonomiei colectivităţilor locale şi că trebuie, dimpotrivă, să fie însoţită de măsuri care vizează protecţia acestora bazată pe deplina respectare a drepturilor dobândite prin Carta Europeană a Autonomiei Locale;
Afirmând că recunoaşterea autonomiei regionale implică loialitatea faţă de stat ale cărei regiuni evoluează prin respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale;
Considerând că regiunea, ca o componentă esenţială a statului, reprezintă o mărturie, prin identitatea sa, la diversitatea Europei şi contribuie la îmbogăţirea culturii acesteia într-un climat de respectare a tradiţiilor conform istoriei sale;
Conştienţi de faptul că legăturile interregionale şi transfrontaliere constituie un aport preţios şi indispensabil la edificarea Europei,
Recunoscând că în procesul de organizare a instituţiilor europene adecvate, la elaborarea şi realizarea politicilor europene trebuie avută în vedere existenţa regiunilor în cadrul statelor europene şi favorizată prezenţa regiunilor în aceste instituţii
Afirmând că aceste principii presupun existenţa unui nivel de putere regională dispunând de organisme de decizie, democratic constituite şi beneficiind de o largă autonomie privind competenţele, modalităţile de exercitare ale acestora din urmă, precum şi mijloacele necesare în vederea împlinirii misiunii lor;
Afirmând că „autonomia teritorială” reprezintă un aranjament aplicat în interiorul statelor suverane, prin care locuitorii unor regiuni obţin competenţe, respectiv puteri mărite, care reflectă situaţia lor geografică specifică, şi care protejează şi promovează tradiţiile lor culturale şi religioase, păstrarea şi dezvoltarea identităţii lor naţionale;
Considerând că autonomia Ţinutului Secuiesc (Székelyföld – Terra Siculorum) nu lezează nici integritatea teritoriala a României, nici suveranitatea naţională şi afirmând totodată că autonomia acestei regiuni se bazează pe dreptul la autodeterminare internă a comunităţilor, pe principul subsidiarităţii şi a autoadministrării;
Capitolul I. Dispoziţii generale
Art. 1. – (1) Ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare, locuitorii Ţinutul Secuiesc se constituie în comunitate autonomă.
(2) Ordinea administrativă a Ţinutului Secuiesc se bazează pe condiţiile geografice, economice, sociale şi culturale, pe dezideratul istoric al populaţiei acestuia privind asigurarea autonomiei.
Continuare pe bugetul.ro