◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Timișoara, schimbarea gărzii. Bine-ați venit în neo-Kakania!

În perioada 1804–1867 a funcționat, în Imberiul Habsburgic, expresia „Kaiserlich-Königlich” (devenită ulterior „Kaiserlich und Königlich”) care, în românește, s-a tradus prin „chezaro-crăiesc”. „Kaiserlich und Königlich” a circulat și cu abrevierea K.K. Primul K se referea la titlul de Împărat (Kaiser) ales al Sfântului Imperiu Roman, pe care-l purta monarhul de Habsburg, iar al doilea K se referea la diversele coroane regale ale monarhului (Coroana sfântului Venceslau, a lui Ștefan, a Croației, a Slavoniei, a Dalmației etc.). Monarhia imperială și regală (k. u. k.) a fost numită popular și „Kakania“, iar viața în cadrul monarhiei se numea „kakanică“.
Am făcut acest preambul pentru a lansa o temă de gândire în legătură cu inaugurarea, sâmbătă 12 mai, a ceremonialului schimbării gărzii în Timișoara, eveniment spectaculos și oarecum decorativ în contextul anului Centenar al Marii Uniri. Ideea organizarii unei astfel de ceremonii la Timișoara a apărut odată cu schimbarea la față a centrului istoric, iar inițiativa a aparținut lui Vasile Sopon, președintele Asociației Eugeniu de Savoya. Dupa o pauză de două săptămâni, la Timișoara ceremonialul de schimbare de gardă se va ține doar o dată pe săptămână, în fiecare zi de sâmbătă, în Piața Libertății.
Asemenea ceremonii sunt o mare atracție pentru turiști și ele se desfășoară în cam toate capitalele lumii. Cele mai spectaculoase sunt la Londra (Palatul Buckingam), Vatican, Atena, Valletta (capitala Maltei), Stockholm etc., dar și la Praga, Moscova, Budapesta și chiar Chișinău. Dar, în TOATE, elementul proeminent al spectacolului – ca și sensul profund al întregului ceremonial – este cel militar-identitar, cu trimitere la eroismul specific al poporului sau țării reprezentate.
La Timișoara, perioada de maximă glorie militară a fost cea din timpul lui Iancu de Hunedoara, care a fost, printre altele, și comite de Timișoara. Se putea găsi, cred, un ceremonial românesc adecvat personalității acestuia. Autoritățile au preferat totuși uniformele habsburgice de pe vremea „Kakaniei”. Sunt frumoase, într-adevăr, dar nu reprezintă istoria noastră, ci istoria unui imperiu împotriva căruia am luptat.
Același lucru s-a întâmplat la Alba-Iulia, unde ceremonialul schimbării gărzii este tot un produs „made in Kakania”. Nu se putea găsi și aici o soluție românească? Soldații lui Mihai Viteazu (primul unificator al Țărilor Române) n-aveau și ei uniforme? Și, în sfârșit, toate acestea nu au și ele un subtext? Întreb, nu dau cu parul. Bine-ați venit în neo-Kakania!
A existat doar prescurtarea k. k. (a expresiei kaiserlich-königlich, în română chezaro-crăiesc). Până în 1806, primul k. se referea la titlul de Împărat (Kaiser) ales al Sfântului Imperiu Roman pe care îl purta monarhul de Habsburg, iar al doilea k se referea la diversele coroane regale ale monarhului (Coroana sfântului Venceslau, a lui Ștefan, a Croației, a Slavoniei, a Dalmației etc.) De la sfârșitul Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, primul k. s-a referit la titlul de împărat moștenitor al Imperiului Austriac pe care și l-a conferit Francisc al II-lea/I în anul 1804.
Monarhia imperială și regală (k. u. k.) a fost ocazional numită și „Kakania“, iar viața în cadrul monarhiei „kakanică“. Această denumire a fost forjată după destrămarea Austro-Ungariei de scriitorul Robert Musil în romanul Omul fără însușiri. Denumirea a intrat în dicționare importante de limbă germană (Österreichisches Wörterbuch și Duden).
În Austria anilor ’70, într-un context politic oarecum tensionat, termenul „K.u.K.“ a fost folosit și ca prescurtare a numelor a doi politicieni din regiune: Kreisky și Kádár.

„Noi purtăm război contra tuturor ideilor proeminente de religie, stat, țară, patriotism. Ideea de Dumnezeu este fundamentală pentru o civilizație pervertită. Ea trebuie distrusă.” Îl știți pe autorul acestei afirmații? E Karl Marx, tătucul Manifestului Partidului Comunist. Da’ pe cel care îl consideră „un filosof care a gândit pentru viitor, a avut aspirații creative…”, îl știți? E Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene. Și am citat doar un crâmpei dintr-un adevărat laudatio, ținut în timp ce îi dezvelea primului un bust, acum câteva zile, prin miezul german al Europei.

Ce se intamplă peste câteva zile, la Timișoara? Se schimbă garda. În Piața Unirii, unde era așteptată acum vreun secol cu flori și mare bucurie Armata Română, ca simbol al izbăvirii de imperiul habsburgo-austro-ungar, are loc o ceremonie de schimbare a gărzii. În uniforme habsburgice, cu ștaif  neo-k.u.k , așa cum se întâmplă multe de ani încoace și cu sprijin de la Primărie și Consiliul Județean. Sunt dator cu o explicație: monarhia imperială și regală austro-ungara (kaiserlich und königlich, k. u. k., prescurtat) a fost ocazional numită și „Kakania” iar viața în cadrul monarhiei „kakanică”. Denumirea, extrem de sugestivă pentru societatea și relațiile inter-umane din vremea imperiului, este forjată, după destrămarea Austro-Ungariei, de scriitorul Robert Musil, în romanul Omul fără însușiri.

Nu m-am referit întâmplător la cele două evenimente. Fiindcă nici manifestarea lor nu e deloc întâmplătoare. Marxismul și kakanismul urmăreau același lucru – neantizarea realităților existente prin distrugerea identităților, credințelor și a valorilor înrădăcinate, pentru construirea unor noi realități, construite în folosul elitelor inițiatoare. Istoria ne arată și mijloacele folosite și efectele dobândite: sluj formal, identități golite de fond, eșec. Cu milioane și milioane de victime.

În loc de învățăminte, ce concluzie putem trage azi, de 9 mai, când steagurile albastre cu steluțe galbene sunt ridicate reglementat peste tot, între o dezvelire de bust a lui Marx și o etalare de uniforme habsburgice? Că UE își arată dezinvolt adevărata față. Aceea de neo-kakanie marxistă.  Așa că singurul lucru ce-mi rămâne de sărbătorit azi, pe 9 mai, este Independența de stat a României. La fel ca mâine, poimâine și de acum încolo!

„Vor fi doua parti in acest eveniment. In cel de inaugurarea a garzii sarbatoarea va incepe la fabrica de bere, unde se aniverseaza 300 de ani de existenta, iar in a doua parte se va pleca pe jos, alaturi de, vrem noi, o caruta trasa de cai, incarcata cu butoaie de bere, care va insoti alaiul pana in Piata Libertatii, unde se va desfasura ceremonialul si va avea loc si un spectacol. Va fi amplasata o scena in Piata Libertatii, acolo vom avea dansuri ale tuturor etniilor din Banat. Va fi si muzica populara, Anamblul Jidvei va prezenta un program cu muzica veche. Tot in Piata Libertatii va fi si un ecran imens pe care vor rula imagini si scrieri despre Eugeniu de Savoya„, spune pentru opiniatimisoarei.ro Vasile Sopon, presedintele Asociatiei Eugeniu de Savoya.
Echipamentul pentru cei care vor asigura schimbarea de garda din Piata Libertatii e aproape gata.
„Tobele au fost comandate la Palermo, armele si sabiile vor sosi de langa Barcelona, echipamentul din piele se confectioneaza la Vinga, in Arad, pantofii sunt facuti la Timisoara, iar uniformele sunt croite tot la Timisoara de catre un croitor care acum munceste si ziua si noaptea pentru a le termina cat mai grabnic„, mai dezvaluie pentru opiniatimisoarei.ro Vasile Sopon.
Deocamdata, la Timisoara, in Piata Libertatii, ceremonialul de schimbare de garda se va tine doar o data pe saptamana, in fiecare zi de sambata, de la orele 18.00, in luna mai, iar din iunie pana in august, de la orele 19.00. Apoi programul ar putea fi regandit.
„Schimbarea de garda va fi numai sambata, intrucat cei care vor imbraca uniformele la Timisoara sunt chiar militari: jandarmi sau pompieri, care au raspuns apelului nostru de a face parte din acest ceremonial care sa aduca faima Timisoarei. In timpul saptamanii, militarii sunt la serviciu, si nu putem conta pe ei in fiecare zi, asa ca am decis ca deocamdata, festivitatea sa se desfasoare doar o data pe saptamana, sambata, cand sunt si ei mai liberi„, explica presedintele Asociatiei Eugeniu de Savoya.
Cum se va desfasura ceremonia de schimbare de garda la Timisoara
Inca nu au fost puse la punct toate detaliile legate de felul in care se va desfasura ceremonia din fiecare sambata. Insa, totul va incepe cu o salva de tun, iar acesta tocmai se confectioneaza la UMT.
„O sa fie, cel mai probabil, un ofiter care va face cateva verificari ale tinutelor, o trecere in revista a echipamentului. Si speram sa putem pune si un catarg acolo si sa ridicam un steag, apoi sa vina cineva de la Primarie sa i se dea raportul ca se schimba garda. Oricum programul inca nu e definitivat, inca se poarta discutii cu specialisti. Vor fi batute tobele, vor flutura flamuri…vom vedea. Cu siguranta va fi ceva spectaculos. Tinta noastra sunt turistii, dar si cetatenii orasului, si speram sa vina si sa asiste in numar cat mai mare„, a mai spus pentru opiniatimisoarei.ro Vasile Sopon, presedintele Asociatiei Eugeniu de Savoya.

TIMISOARA. Spectacol la Timisoara la lansarea ceremoniei de schimbare de garda ce va deveni, de acum înainte, parte din viata orasului.
Dupa mai bine de un an de pregatiri, sambata, in cadrul unui festival, timisorenii au asistat, in Piata Unirii, pentru prima oara la un astfel de eveniment, care in alte orase a devenit un reper pentru turisti si localnici deopotriva.
La orele 18.00, regimentul de garda format din oaspeti din Italia a patruns in Piata Unirii din Timisoara in uralele a sute de oameni adunati sa priveasca ceremonialul.
In tinutele de gala, cei 70 de ‘militari’ s-au aliniat in asteptarea semnalului pentru inceperea evenimentului care a demarat cu o salva de tun.
Uniformele imperiale sunt spectaculoase. Tobele au fost comandate la Palermo, armele si sabiile la Barcelona, echipamentul din piele s-a facut la Vinga, iar vesmintele si pantofii la Timisoara.
Ideea organizarii unor astfel de ceremonii si la Timisoara a aparut odata cu schimbarea la fata a centrului istoric, iar initativa a apartinut lui Vasile Sopon, presedintele Asociatiei Eugeniu de Savoya.
Timisorenii prezenti in numar mare in Piata Unirii au privit cu entuziasm schimbarea garzii, apoi s-au inghesuit sa faca fotografii.
„La anul se vor implini 100 de ani de cand in aceasta piata au intrat trupele romane in frunte cu colonelul Virgil Economu. S-a schimbat administratia, militarii imperiali au plecat si a ramas administratia romaneasca. Sigur ca pentru turismul timisorean cred ca am facut un lucru minunat, dar trebuie sa aducem si armata romana asa cum merita, pentru ca suntem romani si suntem in anul centenarului si vom onora Armata Romana„, a spus Vasile Sopon, presedintele Asociatei Eugeniu de Savoya, initiatorul evenimentului de astazi de la Timisoara.
Dupa o pauza de doua saptamani, deocamdata, la Timisoara, ceremonialul de schimbare de garda se va tine doar o data pe saptamana, in fiecare zi de sambata, in Piata Libertatii.

Miron Manega 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *