Ana Blandiana, distinsă la Festivalul Internațional „Serile de Poezie de la Struga”, cu Premiul ”Cununa de Aur”
La Struga, Republica Macedonia de Nord, s-a încheiat Festivalul Internațional „Serile de Poezia de la Struga”, care a adus poeziei române, Premiul ”Cununa de Aur”, cel mai important premiu de poezie din lume.
Acesta i-a fost acordat poetei Ana Blandiana, care timp de o săptămână a participat la o serie de manifestări literare prin care a făcut o bună propagandă literaturii române.
Ana Blandiana a fost felicitată de Președintele Macedoniei de Nord, Stevo Pandarovski, pentru premiul Cununa de Aur la Festivalul de Poezie de la Struga.
A fost primită, de asemenea, membru de onoare în Uniunea Scriitorilor din
republica Macedonia de Nord.
”De 58 de ani, marii poeți ai lumii aleși de Dvs. vin pe acest pământ călcat și de Orfeu, recunoscători și luminați de credința că frumusețea poate salva lumea și prin prezența lor în Balcani dau nimbului european forma cununii de la Struga”, a afirmat Ana Blandiana în cuvântul de acceptare a prestigiosului premiu.
„Pentru o poetă precum Ana Blandiana, a spus Elizabeta Šeleva în cuvântul său rostit la catedrala Sf. Sofia din Ohrid, scrierea de poezii este o problemă de credință și încredere de nezdruncinat în rolul, responsabilitatea și misiunea pe care cuvântul o are ca ipostază a lui Dumnezeu!”
Premiul de la Struga a mai fost obținut în 1982 de Nichita Stănescu, el, alături de Ana Blandiana, în 2019, înscriindu-se într-o galerie de mari poeți ai lumii, între care Wystan Hugh Auden, Pablo Neruda, Eugenio Montale, Léopold Sédar Senghor, Allen Ginsberg, Joseph Brodsky, Seamus Heaney, Hans Magnus Enzensberger, Tomas Tranströmer, Adonis, Ko Un, Margaret Atwood, Charles Simic, Adam Zagajevski.
Câțiva dintre laureații premiului de la Struga au fost distinși apoi și cu Premiul Nobel pentru literatură, ceea ce a certificat valoarea acestui Festival ajuns la a 58-a ediție.
Inițial, în 1961, Festivalul era destinat doar poeților macedoneni, ca apoi în 1963 să se extindă în toată fosta Republică Federativă Jugoslavia, iar, din 1966, evenimentul avea să devină un festival cultural internațional.
Premiul Internațional Cununa de Aur a fost atribuit la prima ediție internațională lui Robert Rozhdestvensky (URSS).
La fiecare ediție, au fost atribuite și alte premii și au participat la manifestările derulate de-a lungulul anilor peste 4000 de poeți, traducători, eseiști și critici literari din aproape o sută de țări de pe toate continentele.
Publicul iubitor de poezie macedonean, dar și turiști atrași de ofertantele plaje ale lacului Ohrid și de apele sale limpezi și calme, asistă ediție de ediție la manifestări care se desfășoară nu doar la Struga, ci și în alte locslități macedoniene.
La această ediție, participanți au derulat activități cu publicul la Struga, Ohrid, în curtea bisericii mănăstirii „Theotokos Sfântul”, Kalishta, la Kavadarci, Skopje.
Zilele dedicate festivalului au adus Republica Macedonia de Nord într-un orizont de onorantă vizibilitate în întreaga lume.
Nu și în România, unde evenimentul a trecut aproape neobservat, iar la
manifestările din Struga nu a fost vreo prezență oficială, cum nici reprezentanța diplomatică română din Macedonia de Nord nu a acordat atenție evenimentului.
Ana Blandiana a pus absența reprezentanților Ambasadei Române în Republica Macedonia de Nord, în conferința de presă pe care a avut-o la Conference Hall de la Hotel Drim, pe seama criticilor pe care le-a adus guvernării.
Din România au fost prezenți doar organizatorii Festivalului Internațional de Creație și Interpretare „Ana Blandiana” de la Brăila, prof. dr. Gabriela Vasiliu, ing. Cristi Vasiliu, tânăra poetă Cristina Vasiliu și subsemnatul, singurul român care a participat la ambele festivități dedicate laureaților români, Nichita Stănescu, în 1982, și Ana Blandiana, în 2019, într-un arc de timp de 37 de ani, reprezentând totodată și presa literară românească („Vatra veche”, prezentată de-altfel la o dezbatere despre presa literară) și, cu voia dv., poeții români, într-o solidaritate devenită o floare rară.
NICOLAE BĂCIUȚ / UZPR