default-logo

Jurnaliștii, în cercul vicios rating-vizibilitate-ură cibernetică

Oamenilor de pe internet le place să discute în contradictoriu despre ce este și ce nu este jurnalismul. Pe de o parte, publicul este suveran și jurnaliștii se află conștient și asumat în slujba sa. Pe de altă parte, este de datoria jurnaliștilor, a profesorilor și a specialiștilor să puncteze de câte ori este nevoie că jurnalismul profesionist este cu totul altceva față de (dez)informările de pe rețelele desocializare, momentan, cel puțin, un fel de Vest sălbatic al vorbelor de toate felurile.
Pentru că, de la comentarii la postările de pe Facebook și până la lupte pe Twitter, orice tip de relatare poate evolua rapid într-un atac generalizat asupra jurnalismului în ansamblu.
Într-un peisaj media digital, puternic populat, publicul activ este crucial pentru practica jurnalismului. Pe măsură ce publicul trece dincolo de formatele tradiționale de tipărire și difuzare la o acoperire multimedia mai largă, creând un peisaj media din ce în ce mai fragmentat, firmele de tehnologie lor s-au dedicat atragerii oamenilor prin orice mijloace posibile.
Rețelele de socializare au permis publicului să-și exprime preferințele și antipatiile față de mass-media: iar internetul este foarte rar un spațiu civilizat. În mijlocul tuturor acestor evoluții (și involuții), jurnaliştii sunt încurajaţi să construiască şi să menţină o prezenţă online pentru a-şi atrage propriile audienţe spre munca lor, profesionistă și documentată. Așadar, pe cealaltă „față” a internetului există un avantaj major pentru cei ce trudesc în mass-media: posibilitatea ca publicul să poată analiza practica jurnalistică într-un mod imediat și la scară mai largă decât oricând.
Digital News Report, al Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului, în ediția australiană din 2022, arată că aproape trei sferturi (73%) dintre australienii chestionați nu au putut numi un jurnalist a cărui muncă are importanță pentru ei. Dar, pe de altă parte, în ciuda acestui fapt, cel puțin jumătate (52%) dintre respondenți susțin că jurnaliştii ar trebui să relateze știri și nu să-și împărtășească propriile opinii. Așadar, o atitudine contradictorie: deși oamenii nu urmăresc în mod regulat munca jurnaliştilor, ei au opinii puternice despre ceea ce consideră că este o activitate online adecvată pentru profesioniștii mass-media.
Deși ar putea fi benefic ca publicul să poată înțelege mai repede și mai bine contextele conținutului jurnalistic pe care îl citesc, această așteptare de vizibilitate sporită aduce riscuri pentru jurnaliști la nivel global. Versiunea 2022 a Indexului mondial al libertății presei, elaborată de organizația Reporteri fără frontiere, a constatat că doar 53 de țări se află într-o poziție satisfăcătoare sau bună.
Dincolo de aceste amenințări la adresa libertății presei, mulți jurnaliști se confruntă cu trolling și abuz online continuu. Acestea și multe altele sunt consecințe în lumea reală ale așteptării vizibilității și accesibilității fără precedent pentru jurnaliști, care în prezent este de la sine înțeleasă. De altfel, potrivit honisoit.com, aici este o altă contradicție: găsirea răspunsului la ceea ce își dorește publicul continuă să modeleze și să ghideze mass-media, practicile media actuale celebrează conținutul viral, acesta aduce mai mulți spectatori la posturile de știri și la munca jurnaliștilor, iar un public extins extinde potențialul pentru ură cibernetică, trolling și abuz. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*